vineri, 29 aprilie 2011

cum va place ?

România apare în primele 20 dintre cele mai sărace euroregiuni, cu şase teritorii afectate, urmată de Bulgaria, cu cinci zone, Ungaria şi Polonia, cu câte patru. Euroregiunile României înroşesc harta sărăciei europene, veniturile românilor fiind sub jumătate din media UE. Pe plan european, la sărăcie ne depăşesc doar bulgarii. În şase din opt euroregiuni de pe teritoriul României sărăcia este atât de severă încât domină topurile europene pe regiuni, arată datele raportate de Eurostat, biroul de statistică al UE.
În 2008 media veniturilor, exprimată în PIB pe cap de locuitor, în Uniunea Europeană era de 25.100 de euro, în România a fost de numai 11.700 de euro, adică 47% din indicatorul comunitar. Aceasta ar fi media naţională, dar există zone din România în care media veniturilor coboară la 29% din totalul comunitar. Euroregiunea Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea) este puternic afectată de sărăcie, cu o putere de cumpărare reprezentând doar 36% din media UE (9.100 euro pe cap de locuitor). Oltenia a urcat în topul regiunilor sărace în statistica dată publicităţii, puterea de cumpărare de aici devenind mai scăzută decât în anul anterior.
Politicile publice pot influenţa evoluţia ţării
Studiile economiştilor din mai multe ţări ale lumii arată că performanţele unei ţări pot fi influenţate de resursele naturale, gradul de instruire a populaţiei sau politicile publice aplicate de guvernanţi. România dispune de suficiente resurse naturale, iar populaţia are un grad de instruire destul de ridicat pentru ca românii să nu ajungă chiar printre primele în topul european al sărăciei. Este evident faptul că de vină sunt politicile aplicate de guvernanţi. Într-un discurs rostit la o conferinţă pe teme macroeconomice, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat că politicile publice influenţează cel mai mult evoluţia ţării noastre.
Guvernul Boc nu are soluţii la sărăcie
Soluţia Guvernului Boc la sărăcia din România este un nou Cod al Muncii, care va avea drept consecinţă creşterea şomajului. Economistul Liviu Voinea arată că flexibilizarea pieţei muncii reprezintă deschiderea către locuri de muncă temporare, însă dă exemplul ţărilor din Uniunea Europeană, în care deşi există un număr mare de astfel de locuri de muncă, şomajul este mai mare ca în România. „Ponderea angajaţilor cu contracte temporare este mult mai mare în UE decât în România: 27% în Polonia, 17% în Slovenia, 15% media europeană – faţă de numai 1,3% în România în 2008. Însă şi rata şomajului în aceste ţări este mult mai mare decât în România – aproape 20% în Polonia, şi circa 10% media europeană, faţă de 4% în România – la nivelul aceluiaşi an. Iată că o pondere mare a angajaţilor cu contracte temporare nu duce la scăderea şomajului, ci exact la situaţia opusă. Este atunci justificat să creştem ponderea contractelor temporare?”, a declarat Liviu Voinea.
Noul Cod al Muncii – o „segmentare şi marginalizare a pieţei muncii”
Specialiştii în domeniu au declarat că efectele Codului Muncii vor însemna o „segmentare şi marginalizare a pieţei muncii”, cu angajaţi temporari care nu au siguranţa locului de muncă şi sunt mai prost plătiţi. „Insecuritatea locurilor de muncă se va translata şi în incertitudinea veniturilor bugetare, pentru că Finanţele nu vor putea anticipa dacă un loc de muncă temporar existent în luna martie, să zicem, va mai exista şi în luna octombrie a aceluiaşi an – şi, implicit, dacă va mai plăti impozite şi contribuţii”, a subliniat Liviu Voinea. Datele raportate de Eurostat, care ne arată că euroregiunea Sud-Vest Oltenia – şi implicit judeţul Dolj – este puternic afectată de sărăcie au venit cam în aceeaşi perioadă în care situaţia statistică a şomajului, în Dolj, la 31 ianuarie 2011, ne arată că acesta a crescut cu 1.732 de persoane, procentul de 9,83% clasându-ne pe locul 7 în rândul judeţelor din ţară

Banca Mondiala considera ca in anul 2011 numarul moldovenilor care traiesc sub pragul saraciei va creste

Romania este prezenta cu sase regiuni, adica toata tara cu exceptia Bucuresti-Ilfov, in topul celor mai sarace 20 de zone din UE, potrivit unui comunicat prezentat joi de Eurostat, o noua confirmare a pozitiei Bulgariei si Romaniei ca cele mai sarace tari din Uniune.


Pe locul al doilea este Nord-Est Romania, respectiv judetele Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau si Vaslui, unde puterea de cumparare este de 29% din media UE, scrie MEDIAFAX.

Urmeaza trei regiuni din Bulgaria, iar pe locul al saselea se plaseaza Sud-Vest Oltenia, adica judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea, cu 36%.Oltenia a urcat in topul regiunilor sarace in statistica data publicitatii joi, puterea de cumparare devenind mai scazuta decat in regiunea bulgara Severoiztochen. reiese din raportarile Eurostat.
Sud-Estul Romaniei (Braila, Buzau, Galati, Tulcea, Constanta si Vrancea) stationeaza pe locul opt.
Pe locul al 15-lea se regaseste Nord-Vest Romania, adica judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj. Transilvania a devansat astfel, in 2008, o regiune din Polonia, coborand un loc in topul saraciei.

Zona de Centru, adica judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu, este cea mai bogata regiune din Romania cu exceptia Bucuresti-Ilfov, ocupand locul 19.

Romania are cele mai proaste conditii de locuit din UE
 
Ne inghesuim in apartamente de doua, pana la patru camere. Locuintele nu sunt de cele mai multe ori conectate la canalizare sau nu dispun de baie sau dus. Aceasta sunt conditiile in care locuim si suntem pe ultimul loc in UE.
Romania se detaseaza intre statele UE cu cele mai proaste conditii de locuit, peste 40% dintre romani traind in locuinte care nu au toaleta conectata la reteaua de apa-canal si nu dispun de baie sau dus, potrivit statisticilor Eurostat.
  • Astfel, 42,5% dintre romani nu au in case toaleta conectata la o retea de apa si canal, iar 41,2% nu au baie sau dus.
  • Peste jumatate dintre romani (55,3%) traiesc in locuinte supraaglomerate, iar 22% reclama infiltrari de apa prin acoperis, umezeala in pereti, pardoseala sau fundatie.
  • Romania sta cel mai bine in privinta iluminarii locuintelor, doar 8,7% dintre romani calificand locuinta drept prea intunecata.
  • Potrivit statisticilor europene, 37,7% dintre romani traiesc in apartamente, 60,7% in case si 1,6% in duplexuri.
  • La nivelul UE, 17,8% dintre europeni locuiesc in conditii supraaglomerate, 15,9% se plang de infiltratii de umezeala, 7,3% considera ca locuinta este prea intunecata si numai 3,5%, respectiv 3,1% afirma ca nu au toaleta moderna si baie sau dus.

Astfel, Romania se distanteaza clar de celelalte state membre in privinta locuintelor fara dotari sanitare minime. Pe locul al doilea in privinta caselor cu toaleta "in curte" este Bulgaria, insa cu un procentaj de doar 26%, iar Letonia urmeaza Romaniei in clasamentul locuintelor fara dus, cu 18%, potrivit Eurostat.

Dupa tipurile de locuinte, 41,7% dintre europeni traiesc in apartamente, 34,3% in case si 23% in duplexuri.

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu