Agenţii economici îşi iau numeroase măsuri de prevedere pentru a reduce riscul de a fi înşelaţi. Funcţionarii şi juriştii lor fac pe detectivii. Cercetează „cu lupa” documentele clienţilor, caută date despre ei pe site-ul Ministerulzi de Finanţe şi la bănci. Apelează chiar şi la firmele specializate în furnizarea datelor despre agenţii economici.
Cu toate filtrele şi măsurile de precauţie, ţepele se înmulţesc. „Acest lucru este posibil pentru că escrocii folosesc firme noi, curate. Iau marfă de la trei - patru producători şi după câteva luni închid societatea” - afirmă Grigore Comănescu.
„O firmă nouă a venit cu toate actele în regulă - povesteşte Handan Dede. A luat marfă de două ori şi a plătit la casierie, înainte de a se deconta instrumentul de plată. A treia oară, reprezentantul ei a cumpărat acumulatori şi anvelope de 30.000 lei. Susţinea că are nişte TIR-uri. Nu a mai venit să plătească. Am descoperit că le vindea în piaţă. L-am dat în judecată, dar nu avem ce să recuperăm. Am descoperit că firma este a unei femei cu care trăieşte fără acte de căsătorie, iar cartea sa de identitate este falsificată.”
Până şi firmele de stat umblă cu cioara vopsită. „Ecoterm Năvodari aparţine de primărie şi are debite la noi. A venit să ne ceară marfă fără să ne anunţe că e în insolvenţă de un an de zile. Este grav” - spune Grigore Comănescu.
Reacţia mediului de afaceri
Cum tratează statul boala asta grea a economiei? Simplu: o zgândăreşte să se agraveze. Deşi Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei incriminează bancruta simplă şi bancruta frauduloasă, administratorii şi patronii ţepari nu sunt condamnaţi şi închişi.
Cercetarea penală se blochează pe traseul Poliţie - Parchet - instanţă de judecată şi, după doi - trei ani se încheie cu NUP (neînceperea urmăririi penale). Nici în procesele comerciale, situaţia nu e roză. Există experienţe neplăcute cu judecători mai preocupaţi de „estetica” probelor, decât de conţinutul lor, de faptul că demonstrează prejudiciul.
Statul nu are nicio înţelegere pentru firmele escrocate. Dimpotrivă le obligă să-şi achite dările la timp şi chiar în avans (după cum se ştie, TVA se plăteşte la emiterea facturilor). Dacă întârzie, curg dobânzile, penalizările. Conturile sunt blocate, iar proprietăţile sunt puse sub sechestru. Firme care au de plătit 1 milion de lei la stat, dar au de încasat 3 milioane lei de la debitori, ajung sub ghilotina Fiscului.
„Ce e de făcut? - se întreabă agenţii economici. Dacă statul nu ne protejează, trebuie să ne apărăm singuri!”
Drept urmare, firmele „Comprest Util”, „Betoane şi Prefabricate” şi „Somaco” au decis să pună la punct un sistem informaţional comun, care să cuprindă lista rău platnicilor. Pe viitor, producătorii nu vor mai face livrări către firmele incluse în această bază de date. Mai mult, lista va fi făcută publică pentru ca lumea să se ferească de ţepari.
Iniţiativa producătorilor de betoane şi prefabricate este interesantă, dar ar putea fi dezvoltată la scară mai mare şi mai eficient.
„Cuget Liber” s-a adresat preşedintelui Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Mihai Daraban, care a declarat: „Suntem gata să organizăm oricând o asemenea listă neagră, cu condiţia ca ea să fie alimentată de agenţii economici cu cazuri, clare corect motivate. Noi avem şi o listă albă, cea a firmelor din topul anual, care sunt verificate din toate punctele de vedere, cu ajutorul instituţiilor statului.”
Pentru a realiza instrumentele cu ajutorul cărora ţeparii să fie îndepărtaţi din piaţă este nevoie, în primul rând, de solidaritatea oamenilor de afaceri, a firmelor serioase.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu