MINISTFRUL     JUSTITIEI

RAPORT

privind  activitatea  manageriala  de la Directia Nationale Anticoruptie

Avern 0 justitie - unii spun ca este buna, altii spun ca este rea.

Justitia trebuie sa fie egala pentru toti, trebuie sa fie In slujba cetateanului, trebuie sa fie buna, nu si rea !

In urma eu sase luni, se implineau sase luni de la preluarea demnitatii de ministru

al justitiei, ne aflam impreuna, aici, in sala de eonsiliu de la MJ, cand prezentam directiile de modifieare pentru legile justitiei,

Legile de modificare a  legilor justitiei,  au fost adoptate,  cateva solutii  au fost

decIarate ca fiind neconstitutionale, vor fi modificate in sensul respectivelor decizii, iar in final vor fi promulgate si publicate in Monitorul Oficial, urmand sa-si produca efeetele juridice.

Dupa alte sase luni, se miplineste un an de la preluarea demnitatii de ministru al justitiei,  tot impreuna ne aflam in acelasi loc si va voi prezenta Raportul   privind activitatea  manageriala  de Ia Direetia Nationali  Anticoruptie  (DNA).

I. Preciziri   introductive

Demnitatea de procuror este absolut respectabila daca este exercitata in limitele competentelor constitutionale, daca este exercitata eu buna-credinta, daca este exercitata pentru a servi binelui public, valoare care reprezinta una dintre exigentele statului de drept.

Personal, am inceput activitatea profesionala exercitand aceasta demnitate de procuror. Eram sef de promotie, mi s-a propus sa raman asistent universitar la Faeultatea de Drept din cadrul Universitatii .Alexandru  loan Cuza" din Iasi, prima Facultate de Drept infiintata in Romania, puteam sa optez pentru a fi judecator, notar sau avocat, tnsa

am optat pentru demnitatea de procuror.

Am  fost  ~i sunt foarte  multumit   de respectiva   optiune,  pentru  ca atunci  mi-am definitivat  coordonatele  profesionale,  chiar daca ulterior  m-am intors la aceeasi  faeultate, am  ureat  toate  treptele   carierei  universitare,   am  exercitat   prerogativele    functiilor   de cancelar,  timp de trei ani, prodecan,  timp de 8 ani, decan, timp de 12 ani, iar din februarie

2016,  sunt rector  al UAIC  din Iasi !

Prezentul   raport   nu reprezinta   0 evaluare   a activitatii   DNA.  Raportul  de sinteza privind  aetivitatea  Ministerului  Public,  a DUCOT  si DNA va fi prezentat  Parlamentului, in  eonformitate   cu prevederile  Legii  nr.304/2004 privind  organizarea  judiciara.   Pana  la sfarsitul  lunii  februarie  trebuie  sa primesc  rapoartele  respectivelor  institutii,  sa realizez  0 sinteza  a acestora,  sinteza pe care 0 voi prezenta  In Parlament.

Raportul      de   fata    reprezinta      luarea     de   pozitie    a   ministrului      justitiei, determinata    de rolul  sau  constitutional,    consfintit  prin art. 132 din Legea fundamentala care,  referind-se   la statutul procurorilor, stabileste  in  alin.t l ) faptul  ca "Procurorii i~i desfizyoara activitatea potrivit principiului legalitatil, al impartlalitatii si al controlului

ierarhic, sub  autoritatea ministrului justitiei",  Elaborarea   acestuia  a fost  realizata  pe

fondul  dezbaterilor  care au capatat  0 amploare  deosebita   ill spatiul public,  In ultimul  an de zile, respectiv  februarie  2017- februarie  2018, dezbateri  care au divizat profund  opinia publica,  au ridicat la cote nemaintalnite  In istoria recenta  a Romaniei  atacurile  la persoana

~i punerea   In  discutie   a  unor  valori   constitutionale,    europene   ~i universale   precum prezumtia   de nevinovatie,   dreptul  la aparare,  libertatea  persoanei,   au polarizat   atentia forurilor  europene  ~i internationale  asupra Romaniei,  au declansat  mecanisme  de evaluare ce  nu  au mai  fost  utilizate    fata    de  tara  no astra,  amenintand   realizarea   obiectivelor asumate,  de ridicare  a altor mecanisme  de evaluare,  punand  In pericol  statul  de drept.

Luarea     de   pozitie    prfveste    activitatea     manageriala      desfasurata      de   catre procurorul     sef al DNA,  iar temeiul  analizei  pe care se fundamenteaza,   distinct  de eel referitor  la raportarea  catre Pari ament, este dat de prevederile  art.54 alin.( 4) coroborat  cu art. 51 alin.(2)  lit. b) din Legea  nr.303/2004  privind  statutul judecatorilor   ~iprocurorilor, care stabilesc competenta  ministrului justitiei  de a cere revocarea  procurorului  sef al DNA "b) in cazul exercitiirii necorespunziitoare a atributiilor managerialeprivind organizarea eficienta, comportamenlul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile

manageriale"  .

Potrivit  art.51 alin.(3)  din Legea m.303/2004,   "La verificarea organizdrii eficiente a activitatil vor ji  avute in vedere, in principal, urmatoarele criterii: folosirea adecvata a resurselor umane si materiale, evaluarea necesitatilor, gestionarea situatiilor de crizd, raportul resurse investite - rezultate obtinute, gestionarea  informatiilor, organizarea

pregiitirii si perfectionarii profesionale si repartizarea sarcinilor en cadrul instantelor

sau parchetelor. }J

Fata de cadrullegal   invocat, am realizat 0 analiza privind:

- organizarea  efieienta;

- comportamentul;

- comunicarea;

- asumarea  respnnsabfhtatilor;

- aptitudinile  manageriale,  referitoare  la

dna  Laura  Codruta  Kovesi, procurorul  sef al DNA.

Perioada de referinta  este februarie  2017 - februarie  2018, iar etapele institutionale premergatoare   acestei  evaluari  sunt:

~ raportul   de evaluare a eficientei manageriale  ~i a modului de indeplinire  a obligapilor  procurorului   general al DNA urmare pronuntarii   de catre  Curtea Constitutionala  a Romaniei  a  Deciziei  nr.68  din  27  februarie   2017,  publicata  in Monitorul  Oficial al Romaniei,  Partea I, m.I81  din 14 martie 2017, prin care s-a constatat ca a existat  si exista un conflict juridic  de natura  constitutionala   intre Ministerul  Public

-     Parchetul   de  pe  langa   Inalta  Curte  de  Casatie   ~i Justitie   -     Directia   Nationala Anticoruptie   si Guvemul  Romaniei,  generat  de actiunea  Parchetului   de pe langa  Inalta Curte de Casatie  si Justitie -    Directia Nationala  Anticoruptie   de a-~i aroga atributia  de a verifica  legalitatea  ~i oportunitatea   unui  act normativ,  respectiv  Ordonanta  de urgenta  a Guvemului   nr.13/2017,   cu incalcarea   competentelor   constitutionale   ale  Guvemului   ~i Parlamentului,   prevazute   de art. 115 alin.{4) ~i (5)  din Constitutie,   respectiv   ale  Curtii Constitutionale,    prevazute   de  art.146   lit.d)   din   Constitutie,    Am  conchis   atunci   ca rezultatele  negative  pe linia  acestei raportari  pot repune in discutie in viitor, in raport  de faptele  constatate,   oportunitatea   revocarii  conducatorilor   institutiilor   vizate  ori  a altor masuri institutionale,   in conformitate  cu Constitutia  ~i legea;

- controlul   solicitat  in data de 19 iunie 2017   Inspectiei Judiciare,  control  stabilit

prin Ordinul nr.71 din 3 iulie 2017 a1 inspectorului  sef al Inspectiei Judiciare,   Raportul

Direetiei de inspectie judiciara  pentru  precurori  (anexal)',    ~i masurile stabilite  prin acest  Raport,   cu  orizont   de  veriflcare    in  prima    parte   a  anului   2018.  Am  retinut concluziile  Raportului,  toate circumstantele  intocmirii  ~i adoptarii  sale, ~i am decIarat  ca voi   lua  0  decizie   referitor   la  conducerea   DNA   pe  baza   analizei,   evaluarii   tuturor

circumstantelor,   precizand  lnsa  ca hotararea  nu  va fi luata  exclusiv  pe baza  raportului

Inspectiei  Judiciare,

Partea de concluzii  a  prezentului  Raport se bazeaza,  asadar,  pe acumularile   de la inceputul  perioadei  de referinta  si paua in prezent,  pe analiza  actelor,  faptelor,  actiunilor concrete,   inclusiv   a  declaratiilor    publice   ale  procurorului    sef  DNA,   reflectate    in documente  ale autoritatilor  publice,  la finalul unei perioade  vizate prin  Raportul  Directiei de inspectie judiciara  pentru procurori mentionat.

II. Analiza

1) Situatie  fara  precedent  in cadrul  raporturilor   dintre  autoritatile   publice din Romania: intr-un singur an trei conflicte juridice de natura  constitutionala  in care Directia  Nationala  Anticoruptie,   prin  conducerea  acesteia,  a fost chemata  in fata instantei constitutionale la sesizarea altor autoritati  publice care au invocat indIcan ale competentei lor de catre DNA si comportamentullipsit   de loialitate constituponala al procurorului   sef DNA; trei  conflicte juridice  de natura   constituponala   in care Curtea   Constitutionala    a  circumstantiat    ferm   competenta   Directiei   Naponale Anticoruptie  iar, in doua dintre  ele, a sanctionat  comportamentul   procurorului   sef DNA, contl'ar loialitatii constitutionale.

Am aratat in primul Raport de analiza a activitatii procurorului  ~efDNA  ca, in sine, constatarea  unui  singur  conflict juridic  de natura  constitutionala  nu are aptitudinea  de a detennina  revocarea  conducatorului  institutiei care a produs conflictul.  Conduitele  contrare Constitutiei,   izolate,   pot   fi  corectate,   acesta   fiind,  de  altfel,   si  ratiunea   consacrarii constitutionale  a unui instrument  adecvat si stabilirea, inmod  corespunzator,  a competentei Curtii Constitutionale  de solutionare  a acestui tip de conflicte.

1 Nr. 5 Il5IIJ/982/DlP/20 17, http://old.csmI909.ro!csmllinkurifO)_11 2017    89853 ro.docm

Concluziile sunt in mod evident dfferite   atunci  cand mdlcarea    Constitutiei, depa~irea  limitelor   de  competenta   prevazute   de  Constitutie   ~i  de  lege,  devin sistematice.

In mai putin  de jumatate  de an de la publicarea   Deciziei  nr.68/2017 a C1.l11ii constitutionale,  DNA, prin conducerea acesteia, a fost chemata ln fata Curtii Constitutionale pentru  mea  doua conflicte  juridice  de natura  constitutionala,   Asadar 3 sesizin   privind contlicte juridice  de natura  constitutionala  mtr-un  singur  an, dintre  care in doui Curtea  a constatat  existenta mcalcarii  Constitutiei  de catre  DNA. in  cea  de-a  treia situatie,  desi Curtea   nu a constatat  un conflict juridic  de natura  constitutionala,   a facut necesare  precizari  pentru a orienta conduita DNA,  mai ales fata de un comunicat  de presa

dat de aceasta eu privire la actiunile intreprinse.

Este  un  bilant  semnifieativ  ~i la scara  activitatii  Curtii,  daca examinam  cea  mai recenta   statistica   a  Curtii  Constitutionale    (31  ianuarie   2018),   care    reIeva  faptul  ca numarul  deciziilor  prin care se constata  conflicte  juridice  de natura  constitutionala   lntre autoritatile  publice  este de 13 - reprezentand  41,94  % din totalul  de 31 decizii pronuntate,

A~adar, in 14 ani de dnd   s-a introdus  competenta  Curtii  Constitution ale de

solutionare  a conflictelor  juridlce  de natura   constitutionali    au fost constatate   13 astfel de conflicte. Dintre acestea, 2 au fost constatate  in anul 2017 ~i au fost create de Ministerul  Public -   Direetia  Nationala  Antieeruptie,   prin  inca learea  llmiteler de competenta  in  raport  cu Parlamentul,   Guvernul  ~i Curtea   Constitutionala   ~i, respectiv, prin cnnduita  eontrara  principiului  constitutional  al colaborarii  loiale.

In   raport    de   dispozitiile    legale    care   constituie    temei    al  revocarii,     un

comportament     con stand  In incalcarea     sistematica   a  Constitutiei   se incadreaza,   rara indoiala,  intre motivele  care sustin revocarea  procurorului   sef DNA in functie,

2) Decizia nr.68/2017 a Curtii  Constitutionale  (anexa 2) - Directia  Nationala

Anticoruptie  a actionat  ultra vires, si-a arogat  0 competeoti  pe care ou 0 poseda

Prin  Deeizia  nr.68  din  27  februarie   20172,     ce  a  format   obiectul   analizei Raportului   precedent,   Curtea  a   retinut    ca,   In cauza,  "Ministerul Public, ca parte  a autoritatiijudecatoresti, s-a considerat competent sa verifice oportunitatea, respectarea procedurii   legislative  si,  implicit,  legalitatea  adoptarii  ordonantei  de  urgenta  a

2 Publicata  In Monitorul  Oficial al Romaniei nr.181  din  14 martie  2017

MINISTERUL     JUSTITIEI

Guvernului. 0  astfel  de conduita  echivaleazii   cu  0 incalcare grava a principiului separatiei  puterilor   in  stat,  garantat  de  art.I   alin.(4)  din  Constitutie,  deoarece Ministerul Public nu doar ca f1i depa1e~teatribufiile prevazute de Constitutie 1i de lege, dar i~i aroga atribufii  ce apartin puterii  legislative sau  Curfii  Constitutionale.  in activitatea sa de interpretare si aplicare a legii, procurorul  trebuie sa realizeze un echilibru intre spiritul st litera legii, intre exigentele de redactare si scopul urmarit de legiuitor, fora  a avea competenta de a se substitui autoritatilor competente in acest domeniu. Obligatia care incumba procurorilor derive direct din normele constitutionale ale  art.l SI  din  Constitutie, potrivit  carora,  in  activitatea judiciard,    ei  reprezinta

interesele generale ale societatii ~i apara ordinea de drept, precum  si drepturile  #

libertatile cetatenilor.   [ ..]Prin verificarea circumstantelor in care a fost  adoptata Ordonanta de urgen!a a Guvernului nr.13/2017pentru modificarea st completarea Legii nr.286/2009 privind  Codul penal ~i a Legii nr.135/2010 privind  Codul de procedure penala, Ministerul Public -   Parchetul de pe langa inalta  Curte de Casasie ~i Justitie

- Directia Nafionala  Anticoruptie  si-a arogat competenta  de a efectua  0 ancheta penala intr-un domeniu care excedeazd cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj institusional  din perspectiva  dispozifiilor  constitutionale  ce  consacrd  separatia  si echilibrul puterilor  ill stat. Astfel,   in conditiile in care inceperea urmarirti penale presupune activitati de cercetare ~i ancheta penala cu privire la modul tn care Guvernul si-a indeplinit atributiile de legiuitor delegat, actiunea Ministerului   Public inceteazii sii

maifie una legitima, devenind abuziva, intrucdt depaseste competenta stabilita de cadrul

legal in vigoare. Mai  mult, actiunea Ministerului  Public creeaza 0 presiune  asupra membrilor  Guvernului  care  afecteaza  buna functionare    a  acestei  autoFitafi sub aspectul actului legiferarii, avand drept consecinta descurajarea     /intimidarea legiuitorului delegat de a-si exercita atribufiile constitutionale. Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justuiei, ridicarea de

aete, audierea unui numdr mare de functionari  publici,  secretari de stat 1; mmistr! a

determinat  0 stare de tensiune,  de presiune  psihicd,  chiar pe durata derularii  unor proceduri de legiferare, creitndu-se  premisele unui  blocaj ill activitatea de legiferare. Astfel,  sub  imperiul  unei temeri declansate de octivitatea de cercetare penald  ~i de formularea   unor  viitoare aeuza/it care pot  determina  incidenta  raspunderi! penale, Guvernul  este blocat in  actlvttatea sa de legiuitor.  imprejurarea creata goleste  de continut garantia constitutionala referitoare la imunitatea inerentd actului decizional de

legiferare,   de care beneficiaza membrii Guvernului, garantie care are ca scop tocmai

Str. Apolodor nr.  17, sector  5, 050741  aucuresu, Romania

Tel ... 4 037 204 1999

www.just.ro

Pagina  6 din 36

COD; FS-01-03-ver.3

MI N IS"I'ERU L J UST'ITI El

protejarea mandatului fatii  de eventuale presiuni  sau abuzuri ee s-ar comite impotriva persoanei   care   ocupa  functia    de   ministru,   imunitatea   asigurdndu-i   acesteia independenta, libertatea si siguranta in exercitarea drepturilor si a obligatiilor ce ii revin potrivit Constitutiei ~'ilegilor. Prin conduita sa, Ministerul Public -   Parchetul de pe llinga inalta  Curte de Casatie ~i Justifie -   Directia Nationala Anticoruptie  a actiollat ultra vires, si-a arogat 0 competenta pe care nu  0 poseda -    controlul modului  de adoptare a unui  act normativ, sub aspectul legalitafii ~i oportunitafii sale, ceea ce a afectat buna functionare  a unei autoritali( ...)."  (par,120-121) Prin urmare, Curtea a constatat  existenta  unui  conflict juridic  de natura  constitufionala  tntre Ministerul Public  -    Parchetul  de pe  llinga inalta   Curte  de  Casatie ~i Justifie  -    Directia Nafionala Anticoruptie, pe de 0 parte, ~i Guvernul Romliniei, pe de alta parte, retindnd totodata 1i  conduita conforma Constitutiei, respectiv ca  in "exercitarea competentelor stabilite de lege in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separatia puteri/or in stat sl, deci, abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atribu{iile altei autoritafi pub/ice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competenta de a desfii1ura activitiili de cercetare penala  cu privire la legalitatea 1i oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor. "

in  raport  de dispozitiile legale  care  constituie   temei  al  revocarii, exercitarea

conducerii   unei  institutii  cu incalcarea   limitelor  de competenta   ale  acesteia    se incadreaza  intre  motive le care justifica  revocarea  conducatorului   institutiei,  Aceasta   eu atat mai mult cu cat, potrvit  declaratiilor  procurorului   sef DNA, personal  a supravegheat ancheta  desfasurata  de catre procurori,  cu referire  la aUG 13/2017:  "Eu mi-am asumat

acest dosar impreuna cu domnul Dumitriu si cu domnul  Uncheselu. N-am focut  un

milimetru la stdnga sau  la dreapta fora  ca eu sa spun  da" 3. Asadar,   personal,   a supravegheat/s-a  implicat In realizarea  anchetelor,  dupa cum tot personal  s-a implicat intr­

o ancheta realizata  contrar limitelor de competenta  constitutionala.

3) Decizia nr.611/2017  a Curtii  CODstitutionale(anexa 3)- prin  conduita   sa, procurorul   sef al DNA DUnumai  ca inlatura   a priori  orice  colaborare   loiala  cu auto rita tea  care  exercita  suveranitatea  poporului   -    ParlameDtul Romaniei,   ci refuza  sa participe  la clarificarea  uDor aspecte legate de un eveDiment de interes

3 Declaratie consemnata in raportul Inspectiei Judiciare nr. 4759/fJl912/DIP/2017

Str. Apolodor nr.  17, sector  5, 050741  Bucure~ti,  Romania

Tel.  +4 037 204 1999 www.just.ro

Pagina  7 din 36

COD: FS•Ol•03•ver.3

MINISTERUL     jUS'l"I'fIEI

public; prin refuzul  procurorului   sefDNA este incalcata  autoritatea  Parlamentului Romaniei.   organ   reprezentativ    al  poporului,   si  este  impiedicata   desfasurarea activitatii  acestuia, sub aspectul indeplinirii  atributiilor  de control prin intermediul

comisiiIor parlamental'e

Prin Decizia nr.611 din 3 octombrie  20174 referitoare la eererile de solutionare a conflictelor juridiee de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei, pe de 0 parte,

~iMinisterul Public -   Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, cered  formulate de presedintii  Senatului ~i Camerei Deputatilor, publicata  In Monitorul Oficial nr.877 din 07.11.2017, Curtea   a constatat   ca exista  un  conflict juridic   de natura   consntutionala   intre  Parlamentul   Romaniel,  pe de 0 parte,   ~i Ministerul  Public -   Parehetul  de pe langa inalta  Curte  de Casatie ~i Justitie,  pe de alta  part,:, generat  de refuzul  procurerului   sef al Directiei  Nationale  Anticoruptie de  a  se prezenta   in  fata  Comisiei  spectate  de  aneheta   a  Senatului   ~i Camerei Deputatllor  pentru  verificarea  aspectelor  ce tin de organlzarea  alegerilor  din 2009

!1i de rezultatul  scrutinului  prezidential,     Curtea  a retinut,  in ceea ce 0 prfveste  pe doamna  Laura  Codruta  Kovesi, ca  aceasta, in calitate  de procurer   sef al Dfreetiei Nationale Anticoruptie,  a refuzat  sa dea curs celor trei invitatii   ~isa se preziote  in fata comisiei speciale de ancheta,  iar la solicitarea eomisiei de a raspunde, in seris, la intrebarile adresate, doamna Laura Codruta Kovesi a raspuns ca nu a dat curs invitatiei de a lua parte la lucrarile comisiei, deoarece nu a avut si nu are cunostinta despre aspeete de natura sa serveasca la aflarea adevarului in eauza care formeaza obiectuI activitatii comisiei, datorita atributiilor conferite de lege, nu  a avut si nu are prerogative  sau cunostinta de niciunul dintre aspectele care fae obiectul anchetei parlamentare, .nici  in exercitarea atributiilor sale de serviciu si nici in timpul siiu liber nu a luat cunostintii de situatii ori imprejuriiripotrivit carora in alegerile prezidentiale din decembrie 2009 s-ar implica unele autoritati publice  si/sau persoane, altele decdt cele prevazute  de lege, respectiv in derularea procesului  electoral cu consecinta vicierii rezultatului acestor alegeri", Curtea a conehis ca "raspunsul astfel formulat  nu coniine elementele care sa

concure la stabilirea situatiei de fapt  pe  care comisia speciala de anchetii 0 are tn

investigare, In sensul ca doamna Laura Codruta Kovesi nlci nu  a negat,  nici nu  a

4 Publicata In Monitorul Oficial al Romaniei nt.877 din 07 noiembrie 2017

Str. Apolodor nr.  17, sector   5, 050741 Bucurestt,   Romania

Tel. +4 037 204 1999

www.just.ro

Pagina 8 din 36

COD: FS•01•03•ver.3

MINISTERUL     JUSTITIEI

confirmat  0 stare de fapt  concrete, limitdndu-se  la a sustine cli nu define informatii necesare cauzei.  Curtea constata cd, de fapt,  doamna  Laura  Codruta Kovesi  nu  a rdspuns la cele douii intrebiiri formulate  de comisia speciala de anchetd. Mat mult, aceasta situatie coroborata cu imposibilitatea comisiei de a stabili adevarul, desi a

intreprins  mai multe demersuri in vederea audierii  ~i altor persoane care ar fi putut avea

cunostinta   despre evenimentele   cercetate, dar care au reJuzat cooperarea motivat de faptul  ca au Jost citate in calitate de martori  intr-un dosar de urmarire penala aj/at pe rolul Parchetului de pe ldngi: lnalta Curte de Casatie si Justitie, imprejurare care nu constituie un  impediment  legal pentru  continuarea anchetei parlamentare,  sunt  de natura a crea un blocaj in activiuuea  comisiei speciale  de ancheta (aspect mentionat 1i in raportul partial  tntocmit  in cauza),  blocaj care a determinat Parlamentul Romdniei sa adopte 0 hotiirare prin care prelungeste termenul de activitate al comisiei cu 60 de tile, in vederea continuarii demersurilor   legale pentru realizarea  obiectivelor  in scopul

caroraa fost declansat  controlulparlamentar:" Curtea a mai retinut si ca "in conditiile

in care persoana invitata sa participe la sedintele comisiei de anchetii este 0 persoana care reprezintd, in virtutea functiei  sale de conducere, 0 autoritate publica care nu se ajla sub control parlamentar -   Ministerul Public -   Parchetul de pe langa Inalta Curle de Casatie ~i Justitie, in aplicarea principiului colaborarii loiale intre institutiile/autoritatile    statului, aceasta are obligatia sa ia parte la lucrarile comisiei in toate cazurile ~i indiferent de obiectul anchetei parlamentare  (a se vedea in acest sens Decizia nr. 411 din 14 iunie 2017, paragraJul55).  lmprejurarea ca, in spetd, comisia speciala de anchetii aJormulat solicitarea unui rdspuns, in scris, la anumite intrebdri, nu derobeaziipersoana care ocupa 0functie  de conducere intr-o autoritate a statului roman de a se prezenta  in fata  unei comisii parlamentare. Aceasta cu atdt mat mult cu cat

raspunsul transmis evita sa Jurnizeze orice informatie pe care comisia parlamentara  0

poate valorifica in stabilirea realitatiifactuale pe care 0 investigheazd' Curtea a retinut, in continuare, ca "prin conduita sa, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie nu  numai  ea inlatura  a priori  oriee colaborare loiala eu autoritatea care exercita s uveranitatea poporului -   Parlamentul Romdniei, ci re/uza sa participe la clarificarea unor aspeete legate de un eveniment  de interes public  (participarea in seara zifei de

6 decembrie  2009, data  la care s-a  desfii1urat scrutinul  national pentru   alegerea Presedintelui  Romdniei,  aldturi  de alte persoane  care detineau functi;  pub lice - directorul Serviciului Roman  de Informatil,  directorul adjunct al Serviciului  Roman

de Injormafii 1i senatori, in locuinta domnului senator Gabriel Oprea) care, daca s-ar

Str. Apolodor nr.  17, sector  5, 050741  Bucurestl, Romania

Tel. +4037204    1999 www.just.ro

Pagina 9 din 36

COD: FS-01,03-ver.3

{V\INISTERUL   JUSflTIEI

dovedi  real,  ar  avea  un  impact  major  negativ  in  plan  social, politic  ~i juridic, prezervtind, astfel, 0 stare de incertitudine  cu privire  la veridiciuuea evenimentelor cercetate.  Or, prin  activitatea ~i atitudinea sa, persoana  care  ocupd  0 functie   de conducere intr-o autoritate publica  a statului  trebuie sa  asigure prestigiul functiei exercitate, care impune 0 conduita legala, sociala st morala in acord cu rangul demnitdtii publice,  cu gradul de reprezentare si cu increderea oferitii de cetiiteni in autoritatea statului. Exercitareafunctiilor publice de conducere, ca de altfel a oricareifunctii publice

in stat, nu poate fi rezumata doar la indeplinirea drepturilor, obligatiilor st indatoririlor

pe care Ie impune mandatul detinut, cipresupune a priori loialitatefa/a de toate valorile si princtpiile consacrateprin Constitutie si respectfata de celelalte autoritati pub/ice cu care intra in raporturi de colaborare. Din acest context rezultii obligatia principiald  a oricarui reprezentant al autoritatilor pub/ice de a se prezenta si de a oferi documentele/inscrisurile  sau  informatiile  utile  si  concludente  in fata   comisiilor parlamentare de anchetii in scopul clarificarii unor imprejurari de fapt care sa conduce la aflarea adeviirului intr-o chestiune de interes public."

In concluzie, Curtea a  constatat ca, prin  refuzul  procurorului    sef  al  Directiei Nationale  Anticoruptie  de  a  se prezenta   in  fata  comisiei  speciale  de  ancheta   a Senatului ~iCamerei Deputatilor  pentru  verificarea  aspectelor ce tin de organizarea alegerilor   din  2009  ~i de  rezultatul    scrutinului    presidential    ~i de  a   furniza infermapile  solicitate sau de a pune  la dispozitle celelalte documente  sau mijloace de proba  detinute, utile activitatii comisiei,este incalcata  autoritatea  Parlamentului Romaniei,   organ   reprezentativ  al  poporului,   ~i este  impiedicata   desfasurarea activitatii  sale, sub  aspectul  indeplinirii   atributlllor   de control  prin  intermediul comisiilor parlamentare.

In raport de dispozitiile legale ee eonstituie temei al revocarii din functie, consideram ca 0 conduita prin  care  se lnlatura a priori  orice colaborare  loiala  eu autoritatile publice reprezentative ale statului roman ~ise refuza  clarificarea unor aspeete

de interes public constituie tot atatea motive pentru ca proeurorul sef DNA sa nu mai fie

mentinut in functie,

4) Deeizia 01'.757/2017a Curm  Constitutionale (anexa 4) -   parehetullDNA

nu  au competenta  de a (neepe urmarirea   penali  in privinta  oportunitatii   emiterii actelor administrative individuale

Str. Apolodor nr.  17, sector  5, 050741 Bucuresti,   Romania

Tel. +40372041999

www.lust.ro

Pall ina 10 din 36

COD:  FS•01•03•ver.3

MINISTERUl.     jUST•ITJEI

Prin Decizia ur.757  din  23  noiembrie  20175  asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala   dintre Guvernul  Romaniei,  pe de 0 parte, si Ministerul Public - Parchetul de pe Uinga Inalta Curte de Casatie ~i Justitie, Directia Nationala  Anticoruptie,   pe de alta parte, legata  de anchetarea imprejurarilor   emiterii a doua hotarari  de Guvem,  desi  Curtea  nu  a  constatat  un  conflict juridic  de  natura constitutionala,    a  tinut   totusi   sa  precizeze,  III   considerentele  deciziei,  deopotriva obligatorii,   ca,  "in privinta  oportunitiiJii emiterii  actului  administrativ  individual, unitatea  de parchet  nu  are  competenta  de  a  tncepe  urmdrirea  penaiii,   insa are competenta   de a cerceta faptele  de natura penala  sdvdrsite   in legaturii cu emiterea acestuia",  Astfel, Curtea a constatat   ca "nu  exista nici un mecanism  de control al oportunitiijii emiterii actului administrativ. Prin urmare, dad! legeapermite realizarea unei anumite operatiuni administrative in sensul in care 0 lasii in marja de apreciere a

organului administrativ, nu poate fi pusii in discutie cenzurarea oportunitafii aprecierii

acestuia din urmd," Avand illvedere cele de mai sus, Curtea a retinut  ca "revine instantei judecatoresti   competenta  de a verifica daca acuzatia  in materie penala  vizeazd actelfapte care lin de oportunitatea ori imprejurarile  si circumstantele  emiterii  actului administrativ individual."

In raport  de dispozitiile   legale care  constituie temei  al  revocarii,   exercitarea

conducerii   unei  institutii  cu  incalcarea   limitelor   de  competenta   ale  acesteia  se incadreaza intre motivele care justifica revocarea conducatorului institutiei,

5)  Acreditarea   competentei   DNA de  evaluare  a aspectelor  de oportunitate   a elaborarii  unor botarari  de Guvern

Statuarile ale Curtii Constitutionale, prin Decizia nr.757/2017,  au fost necesare, tinand seama :;;ide comunicatul DNA prin care aceasta institutie a aratat ca prin cele doua hotarari   de  Guvem  mai  sus mentionate    "au fost  incalcate prevederile  Constitutiei

Romdniei, cele ale Legii organice 21311998,ale Legii 107/1996 # cu 0. UG. 107/2002,

r...]. De asemenea, au fost  incalcate  0 serie de dispozitii  ce reglementeazd   normele de

tehnicii legislative, aspect semnalat 'inrepetate rdnduri de Ministerul Finantelor Publice

$i Ministerul Justitiei, in perioada premergatoare adoptarii hotararii,", iar  initierea si promovarea hotararilor de Guvern s-a facut "cu incalcarea procedurii  de la nivelul

5 Publicata  In Monitorul  Oficial at Rornaniei nr. 33 din  15 ianuarie  2018

Str. Apotodor nr.  17, sector  5, 050741 Bucuresti,   Romania

Tel. +4037204    1999

www.just.ro

Pagina  11 din 36

COD: FS•Ol•03•ver. 3

MINls'rERUL      )USflT'IEI

Guvernului  pentru  elaborarea,  avizarea  si prezentarea  proiecte/or   de acte normative  ", afirmatii de natura a erija DNA in evaluator,  fara nieju distinctie,   inclusiva  aspectelor de opnrtunitate   a  elaburaril   unor  hotarari   de  Guvern,  in contradictie  eu  cadrul constitutional  de referinta.

Din   nou,   in  raport   de  dispozitiile    legale   care   constituie   temei   al  revocarii, comunicarea  publica  in sensul  aratat,de natura a sustine aceeasi exereitare  a conducerii institunei   cu incalcarea   limitelor  de competenta   ale  acesteia    se  incadreaza intre motivele    care   justifies     revocarea    conducatorului     institutiei    respective,     adica    a procurorului   ~efDNA.

6) Lipsa  de asumare  a unei incilcari   a dispozitiilor  constitutionale   si legale, respectiv a coredarii   unci astfel de conduite

Ulterior,   afirmand  faptul  ca  cele  cuprinse  in  comunicatul   mai  sus  mentionat   au exprimat  simple  opinii  ale institutiei, DNA  a retras  comunicatul.    Apreciem  ca fiind inadmisfbila     a  astfel  de  abordare,   prm   care  sunt   afectate   valori   ~i drepturi fundamentale   ale unei/unor  persoane  nzice, fapt  cu atat mai  gray  cu cat respectiva persoana  ocupa 0 demnitate  publica.

In raport de dispozitiile  legale care constituie  temei al revocarii,  un comportament de neasumare   a unei  erori  in  conducerea   institutiei/comunicarea    publica  a acesteia    se incadreaza   intre  motivele   care justifica   revocarea   conducatorului   institutiei  respective, adica a procurorului  sef DNA.

7) Incalcarea  principiilor  care guverneaza  exercitarea  functiei de conducere  a unei  autoritati   pub lice".  Performanta"    procurorului    sef  DNA  de  a  determina Curtea  Constitutionala sa explice pe larg ca institutia DNA nu este nici Guvern. nici Parlament,  nici Curle  ConstitutionaIa, nici instanta  de judecata  si ca, in calitate  de conducator   al acestei institutii  trebuie  sa respecte  competentele  legale ale  DNA, precum  si sa aiba 0 conduita  constitutionalii  loiala

Au existat,  asadar,   trei  conflicte juridice  natura  constitutionala,   In mai  putin  de un an calendaristic  (si practic  aproape  un sfert din cele care au existat  vreodata),   in care s-a  constatat   incalcarea   de  catre    DNA,  respectiv,   a  procurorului    sef  al acesteia,   a

Str. Apolodor  nr.  17, sector  5, 050741 Bucuresti,   Romania

Tel. +4 037 204 1999

www.just.ro

Pagina  12 din 36

COD: FS•01•03,ver.3

MINIS"rEI\_UL,  JUS"rl'rIEI

competentei legiuitorului, a functiei de ancheta a Parlamentului, si s-a statuat pentru preintampinarea riscului substituirii Guvernului in aprecierea oportunitatii emiterii actelor de aplicare a legilor, a competentei Curtii Constitutionale in privinta controlului de constitutionalitate, precum ~i  a instantelor de contencios administrativ In privinta controlului de legalitate.

Au   existat,   asadar,   trei    conflicte   juridice    de   natura    eonstitutinnala demonstreazi (unul dintre acestea dezvoltaud ~i subliniind  ritos) refuzul eeeperarit constitutionale loiale de eatre  procurorul   sef al Direetiei  natienale  Anticoroptie ~i abandonarea principiilor care guverneaza exercitarea functiei de conducere  a unei autoritati  publice.

in   deciziile  pronuntate    cu  privire   la  aceste  conflicte  juridice   de  natura

eonstitutionala in care se regase~tecea mai ampli  explicare a principiului loialitatii censtitutionale,   fara    precedent    Ia   aceasta    scara    in   jurisprudenta   Curni Constitutlenale, ~i0 amanuntita explicare  a indatoririlor ce revin persoanelor care oeupa   0  funetfe  de  conducere   Intr-o   autoritate   publica   a  statului,   bazata   pe consistenta invocare a Reeomandarilor Comisieide la Venetia, auteritate  europeans de referinfa  in privlnta  definirii standardelor statului  de drept,

Retinem astfel eli, 'inAvizul privind compatibilitatea cu principiile   constitutionale

si statuI de drept a actiunilor Guvernului Romdniei cu privire la alte institutii ale statului si  Ordonanta de  urgenta a  Guvernului de  modificare  a  Legii  nr.47/1992 privind organizarea sifunctionarea Curtii Constitutionale ~i Ordonanta de urgenti: a Guvernului de modificare si  completare a Legii  nr.3/2000 privind  organizarea st  desfasurarea reJerendumului in Romania, aviz adoptat de la cea de-a 93-a Sesiune Plenara/Venetia,

14-15  decembrie 2012 (anexa 5), Comisiade la Venetia a observat eli '?3. in Romania culturile politice ~i constitutionale  trebuie dezvoltate. Demnitarii  nu  urmaresc tntotdeauna interesele statului ca un tntreg. in primul rand, a existat 0 lipsa de respect

/ala  de institufii. Instltutiile nu sunt privite  separat de persoanele care Ie condue. Acest lucru se reflecta in modul in care demnitarii au Jost tratati ca reprezentantl ai fortelor politice care i-au desemnat sau au votat pentru ca acestia sa de/ina respectiva functie. Este  de asteptat ca demnitarii sa Javorizeze pozitiile  partidelor  politice  respective, precum si ca noua majoritate parlamentarii sa poatii considera justificata  demiterea demnitarilor numiti deJosta majoritate. 0 astfel de lipsa de respectfata de institutii este strans  legata  de 0 alta problema  in  cultura politica  1; constitutionald,  ~i anume

incalcarea principiului   cooperarii loiale tntre  institutil: Acest principiu  este  de  0

Str. Apolodor nr.  17, sector  5, 050741 Bucurestt,   Romania

Tel. +4037  204 1999 www.just.ro

Pagina  13 din 36

COD: FS•01•03'ver.3

MIN        J S T  E R U  L   J US''''     nI E I

importaruii deosebita in cazurile in care functii precum, de exemplu, cea de Presedinte si cea de Prim-ministru, sunt detinute de persoane cu convingeri politice diferite. Numai respectul reciproc poate duce la stabillrea unor practici mutual acceptate, care sunt 'in conformitate cu patrimoniul constitutional european # care permit unei lari sa evite ~i sa dep14easca  crizele cu senindtate. "

Or,   astfel   cum   Curtea   Constitutionala   a  constatat,   prin   condulta   sa, procurorul setal  Directiei Nationale Anticoruplie nu numal ca inlatura a priori orice colaborare loiala cu autoritatea care exercita suveranitatea poporului -   Parlamentul Romaniei, ci reruza sa participe la clarificarea unor aspecte legate de nn eveniment  de in teres public.

o astfel de conduita,  sanctionata  de Curtea  Constitutionala, este exact cea

critieata  de Comisia  de la Venetia prin  Avizul la care am facut referire  la primul punet al prezentului  Raport,  ~i contravine  recomandarilor acestei Cornisii, In sensul de dezvoltare, in Romania,  a    culturilor politice ~i constitutionale.    Aceasta demonstreaza 0 indepartare fundamentala  de la rolul pe care conducatorulunei autoritati publice, mai ales de talia DirectieiNationaleAnticoruptietrebuie sa 0 aiba, ~i0  confuzie realizata  de procurorul   sef DNA Jntre  statutul  sau  ca persoana  privata   si eel de titular  al unei functii de conducere intr-o  autoritate  publici  a statului.

Fara  indoiala  ci vorbim de un derapaj  institutional  al conducerii  DNA care continua,  actiunile  ultra vires anterior  constatate  nemaifiind  deci conduite  izolate, corectabile,  ci au caraeter  de continuitate,  indiferent  de interventla  instrumentelor constitutienale   menite  sa Ie corecteze,   Altfel spus, procurorul    sef DNA a reusit "performanta"     de  a  determina     Curtea   Constitutionala  sa  explice  pe  larg   ca instltutia  pe care  acesta 0 manageriazii  nu  este nici Guvern,  nici Parlament,   nici

Curte  Constitutienala ~i nici instanta  de judecata  ~i ca, in calitate de conducator  al

acestei  institupi   trebuie   sa  respecte  competentele   legale  ale DNA,  ~i sa  aiba  0

conduita  constitutionala  Ioiala,

Prin prisma  dispuzitiiler  ce constituie temeiul juridic  al revocarii,  constatam folosirea nelegala, de catre procurorul   sef al DNA a resurselor  umane  ~imateriale, in sensul deturnarii   Direetiei  Natienale  Antlceruptie   de la scopul ~i competentele sale legale,   0 repartizare  nelegala a sarcinilor,  din aeeeasi perspectiva,  un comportament    vadit   neconstitutienal,   contrar    principiilor    statului    de   drept,

consfintite de art.1 din Constitutia  Romaniel,

Str. Apolodor nr.  17, sector  5, 050741 Bucurestl,   Romania

Tel. ~4 037204   1999

www.just.ro

Pagina  14 din 36

COD:  FS•Ol•03-ver.3

MI  N ISTERU L J USTI'fl  EI

8) Comportament     exeesiv  de autoritar,    diseretionar,    contrar   obligatiilor    de rezerva   si deontologice   impuse  magistratiJor

In realizarea  angajamentului  asumat prin precedentul  Raport,   am solicitat  In data de 19 iunie 2017 realizarea unui controlla  DNA de catre Inspectia Judiciara, control stabilit prin  Ordinul  nr.71 din 3 iulie 2017 al inspectorului   sef al Inspectiei Judiciare.  Raportul Directiei  de inspectie  judiciara  pentru  procurori  insumeaza  un numar de 501 pagini,  iar intocmirea  ~i apoi aprobarea  sa nu au fost scutite de momente  controversate.

In cuprinsul   Raportului   de  control,   se  consemneaza 0  serie  de     dificultati

intampinate  de inspectori,  retinandu-se    inclusiv  indicii  cu privire  Ia savar~irea   abaterii disciplinare      prevazute      de    art.99     lit.    p)    din    Legea     nr.303J2004,     respectiv "obstructionarea activitii(iide inspectie a inspectorilorjudiciari, prin orice mifloace" de eatre "procurorul sef de direcsie, •.•, consilierul personal al acesteia, ••• , !ji procurorul

!je/serviciujudiciar, ••• "{p.148; a se vedea ~i p.160 din Raport).   Abordarea fata de echipa

de control  se reflecta  In chiar conc1uziile raportului  Inspectiei  Judiciare  dupa  verificarile la DNA.  Am exprimat public   preocuparea  data de faptul ca acesta  nu a fost unul  unitar, trei  inspectori  fiind de parere  ca sefa DNA   a realizat  un management   bun,  ceilalti  trei constatand   deficiente,   Prin  Hotararea  nr.686 din  31  octombrie   2017 a  Sectiei  pentru procurori  a  ConsiIiuIui  Superior  al Magistraturii    s-a   aprobat  cu 0 serle  de  observatii raportul  Inspectiei  Judiciare,  dispunand-se,  intre altele, "un control in vederea remedierii deficientelor  constatate  la  nivelul  Sec/lei  de  combatere  a  infractiunilor  asimilate infractiunilor de coruptie in termen de 6luni de la data aprobarii raportului". Asadar, ~i sectia  pentru   procurori    a Consiliul   Superior   al Magistraturii     a constatat    deflciente

la nivelul  managementului     Instftutie], Fara indoiala  ca aspectele  semnalate  constituie, in sine,  motive   de  revocare   legale,  Insa  cam  vreme   chiar  sectia  pentru   procurori   a Consiliul  Superior  al Magistraturii  a apreciat  ca sunt deficiente  ce pot fi indreptate  intr­ un termen  rezonabil,  In virtutea  principiului   cooperarii  loiale  am  acceptat  si asteptat  0 remediere,  inclusiv  sub aspectul  comportamentului   procurorului  sef al DNA.

Este   de  subliniat    sub   acest   aspect   ca  Raportul   Inspectiei   Judiciare   reIeva comportamentul      autoritar     catre   discretienar     al  doamnei   Laura    Codruta    Kovesi, concretizat  nu  doar In obstructionarea   activitatii  de control  ci si In alte manifestari,    un

exemplu  In acest  sens  fiind   eel consemnat   la pag.  288, respectiv  dispunerea   de catre

Str.  Apolodor nr.  17, sector  5, 050741  Bucurestl,  Romania

Tel.  +4 037 204 1999

WI.WI.ju5t.ro

Paglna 15 din 36

COD: FS-01-03-ver.3

MIN  1ST ER U L JUS'r I'rI F:  I

procurorul sefDNA a Ordinului .. ./30.03.2017 de constituire a unei Comisii de interviu. Raportul  consemneaza  ca "prin  emiterea  ordinului, autodesemnarea  in ealitate  de presedinte al Comisiei, si ulterior solicitarea avizului de numire ~i emiterea ordinului pentru procurorii declarati admisi la interviul din 26.04.2017, doamna procuror sef de directie ... a creat aparenta lipsei de impartialitate in procedura selectdrii si numirii proeurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie." Acelasi raport consemneaza faptul ca, desi intre membri comisiei, potrivit art.87 alin.2-6   din Legea nr.304/2004 trebuiau   sa   faca  parte   3  procurori,   din   comisia   constituita  potrivit   Ordinului nr ... ./30.03.2017 au facut parte 2 procurori sefi de sectie si 1 judecator, in persoana doarnnei ... , consilier a1 procurorului sef de sectie. Aceasta din urma deficienta, mai arata acelasi Raport, la filele  288-289, "0 regdsim  si  in  Ordinul nr ....l7.12.20J6 prtvind constituirea comisiei de realizare a tnterviului candidatilor pentru numirea infunctia de proeuror in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie - Sectia judiciar penald din data de

26.01.2017. "

9) Implicarea  in anchetele  altor  procurori,   anchete  realizate  cu incalcarea competentelor  constitutionale

De altfel, ~i declaratii publice de notorietate releva comportamentul excesiv de autoritar,  cum  ar  fi aceea ca, personal  a  supravegheat ancheta desfasurata de catre procurori, cu referire la OUG 13/2017: JJEu mi-am asumat aces!dosar impreuna eu domnul Dumitriu ~i cu domnul Uncheselu.N-am focut un milimetru la stdnga sau la dreapta fora ea eu sa spun da"(anexa 6)6. Asadar, personal, a supravegheat/s-a implicat in realizarea anchetelor asupra carora Curtea Constitutionala s-a pronuntat in sensul constatarii unui conflict juridic de natura constitutionala,

In raport de dispozitiile ce constituie temeiul juridic al revocarii, constatam, la fel ca la punctul precedent, comportamentul contrar  statutului  procurorului  intr-un  stat de drept  ~i lipsa unor veritabile aptitudini manageriale, in sensu! confuziei functiei de management cu aceea de conducere discretionara.

6 Raportut lnspectteijudiciare nr. 4759/1J1912/DIP/2017

str,  Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucurestl, Romania

Tel. +40372041999

www.just.ro

Pagina 16 din 36

COD:  FS•Ol•0J-ver.3

MINISTERUL     JUS'lITIE!

Trecerea timpului  nu a condus  la 0 indreptare  a acestui tip de comportament,   ci 1a o acutizare  a problemei,  astfel cum 0 releva  iesirile in spatiul public la care urmeaza  a rna referi si alte constatari  ale Inspectiei  Judiciare.

10)  Prioritizarea    solutionarii   dosarelor    eu  impact   mediatie.   Atitudini nedemne.   incalcarea    standardelor    minimale   de  etica  si  deontologie   ale  unui magistrat.

Recent,  Inspectia   Judiciara  a publicat  un comunicat  de presa  (anexa  7)  potrivit caruia,    «la 12 ianuarie  2018 Inspectia  Judiciara  a exercitat  actiunea  disciplinara   fata de doamna Laura Codruta Kovesi, procuror sef al Directiei Nationale  Anticoruptie  ("DNA") pentru  savar§irea abaterilor  disciplinare  prevazute:

- de art. 99 lit. a) din Legea  nr. 303/2004,  privind  statutul judecatorilor   §i procurorilor, republicata    §i  modificata,    respectiv   .manifestarile     care   aduc   atingere   onoarei   sau probitatii   profesionale   ori  prestigiului   justitiei,    savarsite   in exercitarea   sau  in afara exercitarii  atributiilor  de serviciu"  constand  in aceea  ca, in cadrul unei sedinte de lucru,

a avut  manifestiiri de natura a aduce atingere onoarei si probitatii   profesionale  a

magistratilor procurori,  precum  si prestigiului justitiei,   tmprejurari    identificate  in

inregistrarile  audio aparute in spatiul media la data de 18.06.2017.

In concret,  procurorul  sef al DNA s-a exprimat  in sensul combaterii  efectelor  negative  in planul  imaginii  si credibilitatii   institutiei,   generate  de Decizia  CCR  nr.  68/2017,   prin instrumentarea    urgenta   a  unor  dosare   "eu  ministri",   de  impact   mediatic,   si-a exprimat   dezacordul   eu  privire  la  caracterul   legal,  definitiv   ~i general  obligatoriu   al Deciziei  CCR  68/2017  ~i a folosit  exprimari  inadecvate  la adresa  Curtii  Constitutionale

~i a unui judecator  al Curtii Constitutionale,   inducand  ideea In eadrul  opiniei  publiee  ca unul  din eriteriile  in functie  de care se prioritizeaza   solutionarea  dosarelor  este impaetul mediatic  al acestora  si calitatea  oficiala  a persoanelor  eercetate.

De asemenea,  procurorul  sef al DNA a folosit fata de colegii proeurori  un ton superior  ~i agresiv,  inadmisibil   in raport  eu standardele   minimale  de etica  ~i deontologie   ale unui

magistrat,  de natura  a genera ill randul opiniei publiee  un sentiment  de indignare  si a unui

Str.  Apolodor nr.  17, sector  5, 050741 Bucurestl,   Romania

Tel. ~4 Ol7 204 1999 www.just.ro

Pagina  17 din 36

COD: FS-01-03-ver.3

MINISTERUL     JtJS-rITIEI

dubiu  legitim  cu privire  la respectarea  principiilor   suprematiei   Constitutiei   ~i a legilor, pre cum ~i a impartialitatii  procurorilor.

- de art. 99 lit. c) din Legea nr, 303/2004,  privind  statutul judecatorilor ~iprocurorilor,

republicata  ~i modificata,  respectiv  "atitudinile  nedemne  in timpul  exercitarii  atributiilor de  serviciu   fata  de  colegi,   celalalt   personal   al  instantei   sau  al  parchetului    in  care functioneaza,   inspectori  judiciari,  avocati,  experti,  martori,  justitiabili   ori reprezentantii altor institutii"

constdnd  tn aceea  ca prin  intermediul  unei corespondente   electronice   (email)  a adoptat

o atitudine  nedemnd, folosind   la adresa procurorilor   cuvinte  sf expresii  cu un continut vadu  denigrator,   insultator ~i amenintiitor, respectiv   .Jasi ", "barfitori  ", .Jnfractori   ", facand   cunoscut  acestora japtul  cii " exista deja  un cere de suspecti"   .cu referire  la un dosar  penal,   incalcdnd   astfel   obligatia   de  rezerva   ~i normele   de  conduitii   atasate profesiei   de magistrat.

- de art. 99 lit. m teza a II a) din Legea nr. 303/2004,  privind  statutul judecatorilor ~i procurorilor,   republicata   si  modificata,   respeetiv   "nerespeetarea    in  mod  nejustificat   a dispozitiilor   ori deciziilor  eu caraeter  administrativ   dispuse  In eonformitate   eu legea  de conducatorul   instantei  sau al parehetului   ori  a altor  obligatii  eu caracter  administrativ prevazute  de lege sau regulamente"   constdnd  in aceea ca a inciilcat cu ~tiinla dispozitiile art.  7 lit. b din Regulamentul   de ordine  interioara  al Directiei  Nationale  Anticoruptie, aprobat   prin    Ordinul   Ministrului    Justitiei   nr.1643/C    din   15.05.2015,   publicat    in Monitorul   Oficial  al  Romdniei   nr.350  din  21.05.2015,   care  se  referii  la  atributiile procurorului   sef al Directiei  Nationale  Anticoruptie   si prevede   ca acesta  : "urmare~te repartizarea   cauzelor  sau,  dupii caz,  repartizeaza   cauze  in raport  cu criterii  obiective preeum  specializarea  si pregattrea  procurorului,  volumul  de activitate,  complexitatea   si operativitatea   solutionarii   cauzelor,   conflietele   de  interese  sau  incompatibilitatile    in exercitarea  functiei  ", prin  desemnarea   in calitate  de procuror   de caz a unui  magistral care se afla intr-o vadita stare de incompatibilitate.

[ ... J  Actiunea  disciplinara  a fost inaintata  Sectiei pentru  proeurori  in materie  disciplinara

a  Consiliului    Superior   al  Magistraturii,    care   va  decide   eu  privire   la  raspunderea

magistratilor  In cauza.  "

Din  nou,  In  raport   de  dispozitiile   ee  constituie   temeiul  juridic   al  revocarii,

constatam   comportamentul    vadit  neconstitutienal   si  nelegal,  contrar   statutului

Str.  Apolodor nr.  17, sector  5, 050741  Bucurest],  Romania

Tel.  +4037204    1999

www.just.ro

Pagina  18 din 36

COD: FS•01•03 -ver, 3

MINIST'ERUL  ]USfITI    [I

procurorului   mtr-un  stat de drept ~ilipsa un or veritabile  aptitudini  manageriale,  in sensul confuziei functiei de management  cu aceea de condueere  diseretionara.

11) Contestarea  actelor si  autoritatii   Curtii Constitutionale

Cu  prilejul   unor  evenimente   publice,   procurorul   sef  al  DNA  a  "invinovatit", practic,  Curtea Constitutionala,  punand pe seama deciziilor  pronuntate  de aceasta pretinsa imposibilitate   a DNA de urmarire  a unor fapte apreciate  de conducerea  DNA  ca fiind de natura penala,  ~ia recuperarii  unor prejudicii.

Astfel,  de  exemplu,   in  discursul   la  Forumul  Republica   Moldova-Romania    in domeniul  justitiei,   editia  a II-a,  Bucuresti,   23-24  noiembrie   20177,     ill calitatea   sa  de reprezentant   al institutiei  pe care 0 conduce,  procurorul   sef DNA  a sustinut  ca instanta constitutionala    "a pronuntat in 20160  decizie privind irfractiunea de abuz in serviciu

prin care aceasta s-a declarat constitutionalii in miisura in care prin sintagma in mod

defectuos se intelege cu incalcarea legii. Din acest motiv, procurorii mai pot investiga doar acele fapte  de abuz in serviciu in care s-a inciUcat legislati« primard,  respectiv, legi sau ordonante", conchizand  ca "reiese ca societatea ramane neaparata infala  unor

astfel de practici dupa decizia Curpi Constttutionale de anul trecut",in continuare  a dat

cateva    exemple    din   dosarele    DNA,    subliniind    ca,   "urmare   a   deciziei   Curtii Constitutionale anterior mentionate, in anul 2017 aufost  inchise 245 de dosare si 188 milioane euro - prejudiciile din bani publici - nu mai pot fi recuperate pentru bugetului

statului. Pe langa pierderile de milioane de euro din bugetu! statului, intreaga societate va privi cum cei cu functii  publice  vorfi ocupati cu satisfacerea unor interese foarte diferite de interesul comunitiifii. $i atunci lansiim 0 legitimii tntrebare: in  contextul modificarilor preconizate ale legislatiei referitoare la abuzul in serviciu ~i in condi/ii!e in  care milioane  de euro sunt pierdute  de societate prin  astfel de fapte,  se justifica limitarea acestor investigtuii?"

Prin  aceste afirmatii  ~i intrebarea   lansata  in finalul discursului,  procurorul sef DNA a eontestat, practic, in mod oficial ~ipublic, caracterul  general obligatoriu

7 http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8530

Str. Apolodor nr.  17, sector  5, 050741  Bucuresti,   Romania

Tel. +4037204    1999 www.iust.ro

Paglna  19 din 36

COD: FS-01-03-ver.J

MIN  1ST ER U L J  U S'T ITIE I

al  deciziilor    Curtii    Constitutionale,      cata   vreme   a  ridicat    problema   caraeterului "[ustiflcat"   al  limitarii  cons aerate  prm  aceste  decizll.  Or,  art.147 din  Constitutie consacra  caracterul  general  obligatoriu  al deciziilor  Curtii  Constitutionale,   iar examenul pe care aceasta  11realizeaza   este unul de constitutionalitate,   iar nu de oportunitate.

Procurnrul   sef DNA  a contestat   astfel insa~i  Constitutia tarii,   apreciind,  in mod  unilateral,    asupra   neeesftatii incrimindrli  un or  fapte  care,  potrivit  deciziilor Curtii  Constitutiouale,  este eontrara  Constitutiel.   Este  evident  ca luarea   de pozitie

a dnei  Laura   Kovesi,  in acel context,   nu  a fost  una  de analiza   ~i identificare    a unor solufii  in lumina   deciziilor  Curti], ci de critid    Iati~a a acestora,   in pofida  intregului cadru   constitutional    care  contureaza  rolul  ~icompetenta  Curtii Constitutieuale.

Afirmatiile  de la Forumul  Romania  Moldova  nu sunt singulare.  Ele au fost reluate in mai muite  randuri   In mass-media".   Astfel,    In articolul  intitulat  " Kovesi: Prejudicii de 188milioane de euro in dosare de abuz in serviciu nu mat pot ji  recuperate din cauza deciziei CCR", titlu  sau  continut  fala  de care procurorul   sef al DNA  nu  a reactionat   In

niciun  fel, se relateaza  ca procurorul  sef al DNA, Laura  Codruta  Kovesi,  a declarat,    Ia 0

dezbatere  organizata  de Grupul  pentru  Dialog  Social,  di in acest an, din  cauza  deciziei Curtii  Censtitutionale   a Romaniel (CCR)  de redefinire  a abnzului  in  serviciu,  245 de dosare  au fost clasate,  iar  prejudicii   de 188 de milioane   de euro  din  aceste  dosare nu  mai  pot  fi recuperate,    intrucat    faptele  nu  mai  pot  fi cercetate.   Aceasta  a precizat ca efectele  pot fi si mai mari daca se opereaza  aite modificari  in ceea ce priveste  aceasta infractiune,  "Daca  aceste  efecte s-au produs  doar printr-o  decizie  a CCR, ce se lntampla daca modificam  ~inotiunea  de functionar  public,  daca instituim  un prag minim  la abuzul in serviciu  sau daca facem  alte modificari  in ceea ce priveste  incriminarea   infractiunii  de abuz in serviciu alaturi de cea de luare de mita?",  a mai spus Kovesi. Totodata,  procurorul sef al DNA  a mai afirmat  ca infractiunea  de abuz In serviciu  exista  in Codul  Penal  din Romania  din  1968, au fost condamnati  mii  de functionari,  dar aceasta  discutie  a aparut "brusc,  In acest an".

Este  0 contestare   a decizdlor   Curtii   Constitution   ale ~i un  refuz  ferm  al unei schhnbari   de politicii  legislativa,   proeurorul    ~efDNA  erijandu-se   astfel  ~i in legiuitor

8       http://adevarul.ro/news/evenimenVkovesi-preJudicii-188-milioane.euro-dosare•abuz-scrviciu-nu-mai-recuperatc-cauza•deciziei­

ccr- J    5a1481ge5 ab6550cb 864d44 alindex. htm I

Str. Apolodornr. 17, sector 5, 050741Bucure~ti,Romania

Tel. +4 037 2041999 www.just.ro

Paglna 20 din 36

COD: FS•01•03•ver.3

1\I\lf'\lISTERUL     JtJST1T1EI

~i in  Curte  Constitutionala   deopotriva,   Singurul   obiectiv  pare  a  fi, ill continuare, condamnarea  a mii de functionari,  cu incalcarea  prineipiului  Iegalitatii,  legea in sine fiind contestata,   reducandu-se   totul  la nivelul   unei  simple  discutii  aparute ...brusc.  Or,  nici deciziile  Curtii Constitutionale  ~i nici legea nu constituie  "simple  discutii"  ci unicul temei al actiunii procurorilor  ~i al incriminarii  faptelor,  intr-un  stat de drept.

12) Contestarea  autoritatii  si actelor Parlamentului

La inceputul  anului 2017, proeurorul  ~efDNA a declarat  pentru  postul BBC ea se teme  de desflintarea  DNA, avertizand, intr-un interviu  pentru  postul   britanic, asupra unui "rise urias la adresa sistemuluijudiciar,    zilnic",  evocand  faptul ca se teme de modificari  legislative  care pot afecta  lupta impotriva   coruptiei,  modifica  jurisdictia   sau desfiinta  directia pe care 0 conduce".

De-a lungul  anului  discursul  sau intern  si extern  a evoluat  catre un atac furibund la  adresa   institutiilor,    politicienilor,    oamenilor   de  afaceri.     Intr-un   interviu   acordat Euronews'",   procurorul  ~efDNA s-a Jansat intr-o critica dura  a adresa unor  preiecte de legi aflate in dezbatere  parlamentara,  acuzand  deopntrfva   politicienii ~i oamenii de afaceri  ca lovesc impotriva  efortului  de curatare  a uneia dintre  eele mai corupte

tari  din  Uniunea  Enropeana.   Sunt  afirmatil   foarte  grave,  nesustinute   macar  cu

vreun  exemplu concret  din proiecteJe de legi, afirmatli  de natura  a afecta nu doar imaginea justitiei  din Romania,  ci ~i a tarii.  Articolul  citeaza, de asemenea,  0 alta afirmatie  extrem  de grava  a  proeurorului   sef DNA, potrivit  careia  votul  legilor justitiel va avea un series impact asupra  independentel  justitiei ~iva avea ca rezultat controlul   politic  al  activitatii   procurorilor    ~i obstructienarea    luptei  impotriva eeruptiei,   in  acelasi  articol  s-a  acreditat   0 mobilizare   a  sistemului   format   din politicieni ~i oameni de afaceri care s-ar simti amenintati  ~i din acest motiv ar avea interesul  mentinerii  controlului  asupra  resurselor  publice.

Si mai recent, intr-un interviu  acordat ziarului  Libertatea,  acelasi  precuror   sef al

DNA a sustinut  ea medificarile  legislative discutate  in Parlament  sunt de fapt  "un

9https:llwww.digi24.rolstiri/actualitate/justitielkovesi-a-declarat-pentru-bbc-ca-se-teme-de-desfiintarea-dna-667006

10                               http://www.euronews.com/20     17/11 124/-Wlbelievable-attacks-trying-to-derail-romania-s-anti- corruption-drive-claim

Str. Apolodor  nr.  17, sector  5, 050741 Bucurestt,  Romania

Tel.  +4 037 204 1999

www.jusuo

Pa!!ina 21 din  36

COD: FS•01-03-ver.3

MI N IS'rERU L J US'TIT' EI

pretext  pentru  a elimlna eapacitatea  organelor  de urmarire   penala de a descoperi ~i de a dovedi infractiuni",   ~i ca "lupta  antieoruptie   va fi terminata"!',    relevand  0 temere obsesiva, in esenta, pentru  pierderea  cendueerii  instltutiei  DNA.

13) Critiei vehemente formulate eu referire  la uncle propuneri  de modificare legislativa; solutiile legislative respective au fost dovedite ulterior  ca fiind constitutionale

Din aceasta perspectiva, eritiei vehemente au fost formulate de Laura Codruta Kovesi eu privire la propunerea legislativa de infiintare a   Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, or, Curtea Constitutionals a constatat constitutionalitatea acestei modificari legislative'", exact ill raport de critici care ridicau problema diminuarea competentei  Directiei  Nationale  Anticoruptie,

Tot astfel, mai recent, intr-un alt interviul", s-a retinut ca Laura Codruta Kovesi a afmnat ca legile justitiel VOl'  avea un efect devastator.  In cuprinsul interviuluiinsa, sunt date exemple de presupuse modificari ale legislatiei penale, fiind redate distorsionat, aproape caricatural, reduse la absurd propuneri de amendamente la aceasta (ex: dezincriminarea marturiei mincinoase).

Fara a reda In detaliu numeroasele iesiri publice ale procurorului sef DNA cu privire la legile justitiei, aflrmatifle  de 0 gravitate  fad   precedent  ~i nereale   ale sefei DNA au afectat iremediabil  imaginea Romanlei, Acestea sunt de natura  sa creeze 0 imagine  deformata,   falsa,  asupra   realitatii  de fapt  ~i de drept  din Romania,  iar exemplele pot continua. Eu insumi am constatat efectele devastatoare ale tuturor acestor iesiri  publice,  cu prilejul  participarii  la dezbaterea  care  a  avut  loc  in  Parlamentul European, la Strasbourg, in data de 7 februarie 2018, pe marginea presupuselor amenintari

la adresa  statului de  drept ill Romania.   Am  avut  un  numar  mare  de intalniri  cu

11                https:/Iwww.stiripesurse.rolkovesi-desfiinteaza-modificarile-aduse-Iegilor-justitiei---Iupta-anticoruptie-va-fi-terminata---­

_1238002.html

12 A se vedea Decizia ill.33 din 23 ianuarie 2018, par.125-128

13     https:ffwww.libertatea.rofstiri/ora-1200-procurorul-sef-al-dna-vine-la-interviurile-Jibertatea-Iive-laura-codruta-kovesi-va-vorbi­

despre-controversateJe-legi-ale-justitiei-2077192

Str.  Apolodor nr.  17, sector  5, 050741  sucuresn, Romania

Tel.  +4 037 204 1999

www.Just.ro

Pagina  22 din 36

COD: F$-01•03 -ver. 3

MINISTERUL     JUSTI'TIEI

reprezentanti ai diverselor grupuri politice ~i a trebuit, de fiecare data, sa lamuresc ceea ee dna Laura Codruta Kovesi a acreditat in mod fals. Am realizat distinctia dintre legile justitiei ~imodificarea legislatiei penale, am explicat ca legile justitiei nu incrimineaza ~i nici nu dezincrimineaza, si ca in privinta Iegislatiei penale, exista diverse propuneri de modificare care urmeaza a fi luate in dezbatere. Am explicat ca in Romania exista 0

Constitutie, proceduri constitutionale, instrumente de control reciproc, control de constitutionalitate, parghii ale presedintelui Romaniei. A trebuit sa demontez convingerea falsa ca a fost dezincriminata marturia mincinoasa sau ca persoanele acuzate de coruptie

sunt exceptate de la arestarea preventiva. Toate aceste idei false au fost generate, intre altele, ~i de numeroasele interventii, iesiri publice, interviuri la posturi  nationale  ~i internationale date de Laura Codruta Kovesi.

Confuzia creata deliberat de procurorul sef DNA s-a vazut ~i in dezbaterea in Parlamentul  European care, din nou, desi se pretindea a fi ell privire la justitie, a vizat pretinse modificari ale legislatiei penale care nici macar nu au fost dezbatute.

Confuzia creata de procurorul sef DNA se vede si in reactia unor organisme precum  GRECO,  care au  declansat  mecanisme extraordinare  de  evaluare  a  legilor justitiei,  pe  temeiul  unei  pretinse  amenintari a  acestora  la  adresa  luptei  impotriva coruptiei,

Noua ambasadori au venit Intr-c singura zi la Ministerul Justitiei pe baza acelorasi suspiciuni  iar  legile justitiei  au  devenit  subiect  de  "ingrijorare"  predilect  al  unor Ambasade si publicatii internationale.

Chiar daca Guvernul Romaniei, cei doi presedinti ai Camerelor Parlamentului, parlamentarii europeni romani, eu in calitate de ministru al justitiei  am reactionat ca replica la aceste afirmatii grave, solicitand expres sa se arate care prevedere din legile

justitiei este de natura a conduce la 0 subordonare politic a a justitiei i;lica lupta impotriva

coruptiei este chiar un obiectiv asumat de statuI roman, efectele iesirilor sefei DNA au ramas si se produc in continuare.

Chiar daca cele trei legi ale justitiei au trecut prin filtrul Curtii Constitutionale, si chiar daca in putinele neconstitutionalitati  constatate, nu  este yorba  de subordonari

Str. Apolodor nr, 17, sector 5, 050741 Bucuresti,   Romania

Tel. +4037204    1999

www.just.ro

Paglna 23 din 36

coo: FS-01-03-ver.3

MINISTERUL     JUS•ITflEI

politice  sau "ingenuncheri"   ale luptei impotriva  coruptiei,  efectele  iesirilor  sefei DNA  au ramas  ~i se pro due in eontinuare.

Chiar  dupa  deciziile  Curtii  Constitutionale,   ehiar  ~i dupa  luarile  de pozitie   ale reprezentantilor   Parlamentului   si Guvernului,  procurorul   sef DNA  continua  denigrarea tarii, cu sfidarea  oricaror  reguli de deontologie,  obligatie  de rezerva,  exigente  ale statului de drept, calificand  actiunile  autoritatilor  menite sa corecteze  aceasta  dezinforrnare,  dupa cum urmeaza:  "asistam   la un festival disperat  al inculpatilor"14.

Sunt cateva  exemple  care demonstreaza,   cu prisosinta,   ca prin  atitudine,  acte, afirmatii,   luari  de  pozitie  denigratoare   in  mod  fati~  a  instltuttilor   romane,   a Romanie],   procurorul    sef  al  DNA  a  depa~it  in  mod  evident  ~i masiv  relul, competentele    sale, incalcand  regulile  de minima  deontologie  profesionala,     care  Ii impun sa nu participe  la emisiuni  audiovizuale,  manifestari  cu caracter   politic  ori a celor

de natura  sa stirbeasca  independenta  justitiei,  ~i sa se abtina  de la orice acte sau fapte de natura  sa compromita  demnitatea  lor, dar si a altora, in functie ~i in societate.

Procurorul   sef DNA  discrediteaza   in mod  din  ce in ce mai  virulent  autoritatile

romane  si Romania,   creand  imaginea  unui  stat profund  corupt,  eu  0 singura  institutie eficienta  - DNA,  dar care ar fi in pericol  sa fie desfiintata,  iar daca nu desfiintata,   lipsita total de instrumentele  de a actiona,  Se poate afirma ca, astfel de actiuni,  care se bucura  de credibilitate  in randul populatiei  si al partenerilor  extemi,  tocmai datorita faptului ca DNA a functionat   cu bune rezultate  0 perioada  de timp,    ridica problema  afectarii  interesului national.

14)   incilcarea     rolului   si  locului   procurorilor    intr-un    stat   de   drept. Acreditarea  Dnni alt statut  al procurorului   decat eel consacrat  de Constitutie

Analizand,  in context,   structura institutionala  a puterii,  retinem   ca, in Romania, puterea  legiuitoare  este exercitata  de ParI ament,  caracterizat  de art.61  din Constitutie   ca fiind  "organ reprezentativ suprem"  si  "unica autoritate legiuitoare a fiirii", puterea executiva     de    catre    Guvem,     care,    in    conformitate     cu        art.1 02    alin.(l)      din

14 https: Ilwww.hotnews.rolstiri-csential-22286355-19-30-scfa-dna-laura-codruta-kovcsi-sustine-conferinta-presa.htm

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucuresti, Romania

Tel. +4037204 1999

wwv.t.jlJst.ro

Pagina 24 din 36

COD: fS-Ol•03•ver.3

MIN  IST'ER_UL  J usrrr: EI

Constitulie,"potrivit programului  sau  de guvernare  acceptat  de Parlament,  asigura realizarea politicii    interne  si  externe  a  larii  #  exercita  conducerea  genera/a  a administratiei publice"   ~i  Presedinte    care,   potrivit   art.80   alin.(1)   din   Constitutie, "reprezinta statui  roman si  este garantul  independentei nationale, al  unitati! si  al integritiitii teritoriale a larii", iar puterea judecatoreasca   de catre instantele judecatoresti, art. 126 alin.(l)  din Constitutie  stabilind In aeest sens ea  "Justitia se realizeazaprin Inalta Curte de Casaiie # Justttie si prin eelelalte instantejudecatoresti stabilite de lege. " Cat priveste   Ministerului  Public,  acesta   nu  apartine  nici puteri  legislative, nici celei executive, nici celei judecatoresti,    Potrivit  Constitutiei Romaniei, Ministerul  Public face parte  din autoritatea  [udecatoreasea,  iar nu din puterea [udecatoreasca  sl, prin urmare,  nu exereita aceasta putere ~inici nu benefieiaza de garantiile specifice puterii judecatorestl,     Potrivit  art.  132 din Constitutia  Romaniei,  "(l)Procurorii  f# desfasoard aetivitateapotrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministruluijustitiei. (2) Functia de procuror este incompatibilii cu orice alta Junette  publica   sau  privata,   cu   exceptia  functiilor   didactiee   din   inva/amantul superior."Aspectele    referitoare    la   statutul   procurorilor    sunt   dezvoltate    In   Legea nr.303/2004  privind  statutul judecatorilor   si procurorilor,  republicata  ill Monitorul  Oficial

al Romaniei,  partea I, nr.826 din l3  septembrie  2005,  care stabileste   ca ambele  eategorii profesionale   apartin  magistraturii,   definita  ea fiind   aetivitatea  judiciara   desfasurata   de judecatori   In scopul  infaptuirii   justitiei   si  de  procurori   in  seopul  apararii  intereselor generale  ale societatii,  a ordinii de drept, preeum  ~ia drepturilor  si libertatilor  cetatenilor.

Distingand  sub acest aspect intre  procuror  ~i judecator   ~i garantiile  specifice, Comisia de la Venetia"  (anexa 8) a retinut ca  «29. Trebuie realizata 0 distinctie clara intre 0 posibila independentii a parchetelor sau Procurorului General fata  de statutul procurorilor, altii decat procurorului general, care sunt mai degraba .unaonomi " decaf tndependerue.  "Autonomia "  se  referii  la  parchete,   iar  "independenta"   priveste procurorii considerati in mod individual. 30. Gricefel de .Jndependenta"  aparchetelor, in fnsa~i esenta sa, difera ea intindere de cea a judecatorilor.  Elementul principal  al acestei independente "externe"  a parchetelor sau a Procurorului General, consta in

15 COMISIA EUROPEANA PENTRU DEMOCRATIE PRIN DREPT (COMISIA DE LA VENETIA) RAPORT PRlVIND STANDARDELE EUROPENE REFERITOARE LA INDEPENDENTA SISTEMULUI JUDlCIAR: PARTEA ll-   ORGANELE DE uRMARIRE PENALA Adoptat de Comisia de la Venetia la cea de-a 85 a sesiune plenara (Venetia, 17-18 decembrie 2010)

Str. Apolodor nr.  17, sector  5, 050741  Bucurssti,   Romania

Tel.  +4037204    1999 www.just.ro

Pagina  25 din 36

COD:  FS•01•03•ver.3

MINISTERUL     ]US'TTfl EI

imposibilitatea executivului sa dea instructiuni in cauze individuale Procurorului General (~idesigur, direct altor procurori). Instructiunile de ordin general, cum ar fi de exemplu cele de a instrumenta cu severitate si celeritate anumite tipuri de infractiuni, sunt mai putin  problematice. Asemenea instructiuni pot fi considerate ca un aspect de politica   care poate fi decis in mod corespunzator   de Parlament sau Guvern. CDL­ AD(2010)040 8 31. Independenta organului de urmdrire penala trebuie privita distinct,

de orieefel de "independenta internd" a procurorilor, altii dedit Procurorului General. intr-un sistem de subordonare ierarhica, procurorii sunt obligati sa respecte ordinele, indrumarile st instructiunile date de superiorii lor. Independenta, in acest sens restriins, poatefi   privitli ca un sistem unde exercitarea  activitlifi/or legale de catre procurori, allii dedit procurorul general, nil necesitd obtinerea  aprobliriiprealabile a superiorilor sail o conflrmare   a actlunilor lor. Procurorii, altii dedit procurorului general, se bucurii adesea mai degrabii de garaniii inprivinta neimpliciirii superiorului ierarhic. 32. Pentru a evita instructiuni neadecvate, este esentiala dezvoltarea unei liste care sa cuprindii asumarea de garantii de neinfluientare a activitatilor procurorului.  Neirfluientarea presupune asigurarea faptului  cil activitatile procurorului in faza  de judecata  nu sunt supuse nici presiunilor externe nici altor presiuni nepotrivite sau ilegale interne venite din interiorul sistemului de parchet  . Asemenea garantii ar trebui sii vizeze numirea, raspunderea  disciplinariileliberarea  din  functie,   dar  §i  reguli   specifice  privind managementul  de caz ~i mecanisme de luare a deciziilor. "

Contrar statutului deja consacrat la nivel constitutional ~i european, intr-un alt

interviu'", procurorul ~efDNA a declarat "ca exista 0 incercare  de a ereste autoritatea ministrului    Justitiei    asupra   activitatii   procurorilor,    ceea   ce  va   afecta   grav independenta  acestora",  Or, am aratat  pe larg ~i eare este pozitia eonstitutionala   a ministrului  justitiei, ea nu a fost consacrata  acum, ci de legiuitorul constituant  ~i am mai  ararat   ~i statuarile   ferme  ale  Comisiei  de Ia Venetia  in  privinta   lipsei  unei independente  a procurorului   in sensul dat  acesteia pentru  judecator.   In  mod fals seful DNA induce ideea unui statut  constitutional  identic sub aspectul garantiilor   de independenta  intre [udecator  ~i proeuror  ~i a unei incercari  a autorftatilor   romane de a schimba acum, prin legile justitiei, acest lucru. A~a cum am aratat  ~i0 subliniem din nou, procurorii  nu infaptuiesc  justitia,  nu fae parte din puterea  judecatoreasca,

16  http://www.aktuaI24.rolkovesi-desfiinteaza-argumentele-lui-tudorel-toadel.-cu-o-logica-de-              fier -de-sunt­

atat -de-stupide-si-  rau- intentionate- propunerile-lui  -si-ale-coalitiei/

Str.  Apolodor nr.  17, sector  5, 050741 Bucuresti,   Romania

Tel ... 4 037 204 1999 www.just.ro

Paglna  26 din 36

COD: FS-01-03 -ver. 3

MINIS'rERUL     JUS'TITIE!

nu  au ~i nu pot avea acelasi statut  precum  judecatorii,   iar  Comisia  de la Venetia subliniaza  clar acest lueru,

Comisia  de  la  Venetia  a  mai  retinut,  intre  altele,  ~i  calitatile   cerute procurorului   "14. Avdnd in vederefaptul ca procurorul actioneaza in numele societatii ca intreg si datorita consecintelor grave ale condamnarii penale,  acesta trebuie  sa actioneze la standarde  mai inalte dedit parjite  din procesele  civile. 15. Procurorul trebuie sa actioneze in mod corect ~i impartial. Chiar ~i in sistemele care nu recunosc calitatea  de  magistrat  a procurorului,  acesta  trebuie  sa  actioneze  intr-o  maniera judiciara.  Rolul procurorului nu este aeela de a obtine 0 eondamllare pellalii eu orice Jl!4.. Procurorul  trebuie sa puna  la  dispozitia  instantei  toate probele  credibile  §i disponibile si nu poate alege ceea ce se potriveste. Procurorul trebuie sa dezvaluie tot probatoriul relevant inculpatului ~i nu numai probele care sprijilla acuzarea. Atunci

ciind probele care tind sii favorizeze  acuzatul nu pot fi dezviiluite (de exemplu jiindca

ar compromite siguranta unei alte persoane)  este obligaJia procurorului  de a inceta urmdrirea pen ala. 16. Aviind in vedere consecintele grave ale unei condamniiri penale pentru 0 persoanii, chiar ~iatunci ciind procesul penal se jinalizeazii printr-o achltare, procurorul trebuie sa decida in mod corect atunci eand decide punerea sub acuzare ~i pentru  ee anume. 17. Unprocuror, lafel  ca si judecdtorul, nupoate  instrumenta un caz in care are un interes personal si poate ji  supus unor anumite restrictii cu scopul de-i asigura impartialitatea §i integritatea sa. 18. Aceste atributii arata cu necesitate faptul ca pot oeupa functia de procuror numai persoanele cu un caracter bun si inaltii finutii moralii. Calitatile cerute unui procuror, sunt similare cu cele alejudecatorilor st impun existenta unor proceduri adecvate de numire si promovare. La nevoie, procurorul, ca si judeciitorul, va avea oeazia de a lua anumite decizii nepopulare care pot.fi  subiectele criticii in mass media §i pot de asemenea deveni subiect de controversa politicii.  Din aceste motive, este necesar sa se asigure un mandat adecvat si proceduri specifice pentru promovarea, raspunderea dtsciplinarii §i eliberarea din functie care vor garanta astfel ciiprocurorii nu VOl' .fi victimizati pentru luarea unor decizii nepopulare. 19. Bineinteles, atunci cand procurorul nu respeetii standardele ce i se cer, un judeeiitor impartial poate Ii abilitat sa remedieze raul asttel produs. eu  toate acestea. nu poate fi garantat  un astrel de remediu. iar prejudieiile produse pot Ii (oarte mar;' Este evident cii un sistem

in  care  atat judeditorul   cat 5; procurorul   aejioneazii respectdnd  cele mal  inalte

Str, Apolodor nr. 17, sector 5, 050741  Bucuresti,  Romania

Tel. +4 037 204 1999

www.iust.ro

Pagina 27 din 36

COD; FS•01-03•ver.3

MINls"rERUL     JUS'TITIEI

standarde   de integritate  si impartialitate  presupune   0 mai mare protectie  a drepturilor omului  dedit  un sistem  care se bazeaza pentru  aceasta  numai  pe judeciitori."

Ministerului Public II revine, deopotriva,   obligatia de loialitate constitutionala, Insemnand atat respect ~i colaborare cu celelalte autoritati ale statului, respectiv abtinerea de a le incalca prerogativele stabilite de lege sau de a se prevala de garantii care le sunt configurate de cadrul constitutional ~ilegal.  Potrivit Comisiei de la Venetia, "41. La fel ca orice  autoritate  de stat,  inclusiv judecatorii,   parchetul   trebuie  sa fie  responsabil   in

lata   publicului.    Un  mijloc   traditional    de  a  asigura   aceastd   responsabilitate     este controlul  exercitat  de ciitre executiv,  care ofera  legitimitate  democraticd   indirectd  prin dependenta   executivului   de cei alesi in Parlament.   Un alt mijloc  este controlul  de ciitre

un consiliu  al procurorilor,   dar acesta nu poate fi un instrument  de purd  auto-guvernare,

ci unul  a carui  legitimitate  democraticd  provine   din alegerea  a eel putin  unet pant  din membrii  sai de catre Parlament.  42. in multe sisteme  exista un sistem de responsabilttate in/ala  Parlamentului.   in larile  in care procurorul   general  este ales de catre  Parlament, aceasta  are adesea oJ; puterea  de a-I demite."

Tot Comisia  de la Venetia, in acelasi Aviz, atrage  atentia  asupra  "pericolelor

unor puteri  excesive  ale parchetelor  pentru  independenta  puterii judeciitore~ti",   aratand ca "71. Trebuie facuta  0 distinctie  intre interesele  celor care reprezinta puterea   tn stat ~i interesul public.  [ ..J72. Pe parcursul   activitiiJii sale cu privire  la anumite  state,  Comisia de la  Venetia  a crlticat  uneori  puterile   excesive  ale parchetelor. in  sistemul   sovietic, parchetul    a reprezentat   un  mijloc  puternic   de a controla  puterea  judecatoreascii    si, ciitorva state,incii  existii riimiqiJe  ale acestui  sistem.  Existii  riscul  ca un parchet  ultra­

puternic  sa devinii 0 autoritate  distinctii,fiirii   niciunfel   de responsabilitate.   Unul dintre scopurile  prezentului    raport  este tocmai  evitarea  acestui  rise.  73. Aspectul  de mai sus este strdns  legat de fntrebarea:  ce prerogative   (puteri) trebuie sa aibii parchetul?   Exista argumente foarte  puternice  pentru  a conferi parchetelor  prerogative  Ie urmartrii  penale, dar nu si alte prerogative   de supervizare  care se intdlneau mai ales in CDL-AD (2 010)040

15 sistemele  de tip "procuratura".   Aceastd problema   este de fapt  0 problema   de  "checks and balances"  in interiorul sistemului.  in oriee caz, actele procurorilor   care au implicatii asupra  drepturilor   omului,  cum sunt perchezitia   sau  arestarea,  trebuie  sa ramona  sub controlul judecatorilor. in  unele  state,  exista  0 "inclinaJie  spre  urmdrire"   dici  se pare cii  astjel   de  cereri  din  partea procurorilor    sunt   admise   aproape   automat.   Aceasta

reprezintii  un pericol  nu  numai  pentru   respectarea  drepturilor  persoanelor    in cauziJ,

Str. Apolodor nr.  17, sector 5, 050741 Bucure~ti,Romania

Tel. +4 037 204 1999

www.just.ro

Pagina 28 din 36

COD: FS•01•03,ver.3

MI N ISTERUL  ]US'rJTIEI

dar mai ales pentru   independenta   puterii  judeciuoresti   ca sistem.  74. Desi este normal si permisibil    ca  organelor   de  urmiirire  penala   sa  controleze   cercetarea  penald,    in anumite  situatii  neexercitarea   de cafre procuror   a acestui  control  reprezintd,   in sine,  0 posibilitate   de reducere  a puterilor  excesive  de care poate  abuza aceasta autoritate.  Desi, exista  deficiente   ale  sistemelor   in  care  procurorul   si  anchetatorul   sunt  separati,   un avantaj  al  acestui   model  este  reducerea   riscului  abuzului   de putere   din parte a  unei institutii  excesiv  de puternice.   Pe  de alta parte   creste  riscul  ca politia   sa abuzeze  de puterile  sale.  "

intr-un   stat  de drept,  procurorul,   chiar  ~i sef al DNA  trebuie  sa respecte princlpiul  Iegahtatll.  Potrivit Curtii Constitutionale, "principiul  legalitatii este, in sensul atribuit de Legeafundamentala,    specific activitatti procurorilor,  care, in virtutea acestuia,

au obligatio ca, in exercitarea atributiilor previizute  de lege, sa urmeze in mod obligatoriu dispoziiiile  legii, /arli posibiluatea   de a actiona  intemeindu-se  pe cruen; de oportunitate, fie  in adoptarea  unor masuri; fie  in alegerea procedurilor.    (Decizia nr. 385 din 13 aprilie

2010, M  Of  nr. 317 din 14mai  2010); "procurorul,  indiferent  defapte  saufaptuitori,    este pnut  de respectarea  tuturor  garan/iifor  de legalitate  ii  imparpalitate   cerute  de art. 132 din  ConstituJie ii  este obligat  ca, in cadrul  activitlipi judiciare,  sa reprezinte  interesele

generale   ale  societlil;;,  sa  apere  ordinea   de  drept, precum   # drepturile  §i  libertaple

cetliJenilor  (Decizia  nr. 171 din  2 martie  2010,  M  Of   nr. 167 din  16 martie   2010); "imparJialitatea   este  un  corolar  al princlpiidui    legalitlipi  ii  riispunde,   ca  ii  acesta, exigenlei  asigurarii  egalitapi  cetlilenilor  in/ala   legii,/ormulatii    in Constitulie,  cu statut de drept 'fundamental,   in art. 16. Din acest principiu  rezulta  ca procurorul,  in calitatea  sa de reprezentant  al intregii societaii, de apariitor al ordinii de drept, pre cum st al drepturilor si ltbertatilor cetatenilor, are obligatia sa l§i exercite actiunea cu obtectivitate.fiirii   alt scop general prestabilit  si flira partinire  in favoarea  statului  sau a vreuneia  dintre par/fie  din

proceselejudiciare     la care participii"   (Decizia  nr. 311 din 14 iunie 2005, M  Of  nr. 749

din 17 august 2005).

Altfel spus, procurorul nu trebuie sa actioneze ell patima, invinovatind legiuitorul sau  instanta constitutionala   de politica  legislativa, respectiv  deciziile pronuntate,  eu motivarea ca nu mai poate urmari penal anumite fapte,   ci trebuie sa respecte politica

legislativa, cadrullegal si deciziile Curtii Constitutionale. Asistam la 0 deturnare a ordinii

constitutienale ~i a statului  de drept,  in care  DNA,  prin  procurorul   sef   dispune

Str.  Apolodor nr.  17, sector  5, 050741  Bucuresti,   Romania

Tel ... 4 037 204 1999 www.just.ro

Pagina  29 din 36

COD: FS•Ol-03•ver.3

MINISTERUL     JUSTITIEl

legiuiterului,  autoritatilor  executive, Curtii Constitutienale  conduita de urmat, culpabilizflnd aceste  institati] pentru  pretinse prejudieieri  ale bugetului neconstatate de vreo instanta de [udecata, comportament care sustine revocarea din funotie a acestuia.

15) incercarea   de a obtine condamnari  cu orice pret

Pentru a obtine condamnari cu orice pret,  procurorul   sef al DNA a Intrat,  se pare, mtr-un  razboi personal  cu Parlamentul,  Guvernul,  Curtea  Constitutionala,   cu politicienii  ~i oamenii  de afaceri,  eu totii  culpabilizati   pentru   pretinse    interese obscure,  de natura sa anihileze lupta anticoruptie,

In spatiul  public  sunt  deja  de  notorietate  afirmatii  de  genul  "sa  decapati

institutional in dosarul acela cu casele si sa ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. Asa-mi doresc" .. "Eu dupa decizia Curtii Constitutionale mi-as fi dorit sa iesim cu un dosar cu un ministru, ca mii gdndesc cii totusi presiim".

Procurorul-sef al  DNA declara ca nu  Ii apartin unele  afirmatii,  In legatura

inregistrarile prezentate in spatiul public, au fost constituite doua dosare penale  si 0

verificare a Inspectiei ludiciare care s-a incheiat cu Rezolutia din 09 ianuarie 2018.

Inspectia Judiciara, pe baza probelor administrate, a constat ca:

- inregistrarile sunt din sedinta de lueru operativa din data de 30.03.2017, organizata la sediul  DNA,  in urma  careia  s-a  intocmit  un  proces  verbal  care  a  fost  clarificat "confidential";

- cat priveste alterarea continutului inregistrarilor, aceasta nu a fost confirmata in maniera juxtapunerii sau colarii de catre constatarea tehnico-stiintifica sau de expertiza criminalistica;

- "rezulta dincolo de orice indoiala rezonabila, ca in cadrul sedintei de lucru din data de

30.03.2017, procurorul sef al DNA a facut afirmatii de natura a aduce atingere onoarei sau probitatii profesionale ~iprestigiului justitiei",

-"subzista conditiile legale pentru ...  exercitarea actiunii disciplinare fata de dna Laura

Codruta Kovesi  .. pentru  abaterea  disciplinara prevazuta  de art.99  lit.a) din  Legea

30312004"Y

Acest tip de atitudine, transmisa si angajatilor DNA  transpare, de altfel, si din

Raportul Inspectiei Judiciare pe care l-am invocat unde, la pag.182, se reline invocarea

17 Raportul a fast comunicat Ministerului Justitiei - nr. lucrare 4759/IJI912/DIP/2017

Str,  Apolodor nr.  17, sector  5, 050741 Bucuresti,   Romania

Tel .• 4 037 204 1999

www.just.ro

Pagina 30 din 36

COD:FS•01•03•ver.3

MINISTERUL     JUS'TTfIEI

unui   comportament    "patimas"    manifestat    de   unii   procurori   DNA,   afectand    buna functionare   a acestei  institutii,   citam  din  Raport:  "fiind  apreciat   de catre  0 parte  din judecatorii    Curtii  de  Apel. .. ca  fiind  mod  de  presiune,   aspect   pe  cafe  l-au  adus   la cunostinta  conducerii".

Or, nu  intamplator  Comisia de la Venetia  subliniaza  ca rostul procurorilor  nu  e

de a obtme   0 condamnare   eu once  pret.     Pentru  ca  dincolo  de  acte  procesuale   si procedurale  sunt oameni,  drepturile ~i libertatile fundamentale,  viata acestora. Respectarea legii ~i calitatea  actelor  procurorului  sunt tot atatea  garantii  ale drepturilor  ~i libertatilor fundamentale  ale omului  si cetateanului.  Sa nu neglijam  condamnarile  la care este expus statuI roman  la Curtea Europeana  a Drepturilor  Omului  ca urmare  a unor astfel  de acte si fapte.

16) Cresterea  numarului  de achitari. Sponrea  cheltuielilor. Raportari  eronate Numeroasele   solutii  de  achitare  din  ultima  perioada  In dosarele  DNA,  deja  de notorietate,  chiar daca sunt puse in mod constant pe seama  Curtii Constitutionale  de catre conducerea   DNA,  pun  In discutie  modul  In care  conducerea   DNA  asigura  respectarea drepturilor   si  libertatilor   fundamentale.   Raportul   prezentat   Parlamentului   va  evidentia

situatia achitarilor din acest an, semnificativ  mai mare decat In anii precedenti,

Aratam  doar,  in  acest  context,  ca In conditiile   In  care  alocarile   bugetare   per procuror,   la  nivelul   DNA  sunt  cu  aproximativ   75%  mai  mari  decat  mediala   nivelul Ministerului   Public  sau  la DIICOT,   indicatorii   de  eficienta   sunt  sub media  nationala. [Raport  Ministerul  Public  2016 -  paginile  26, 27, 45,  105] In oricare  metoda  de calcul (cea eronata  sau cea reala),  rata  de achitari  a DNA  este de aproximativ   5 ori mai  mare decat  media  nationala  la nivelul  Ministerului   Public.  [Raport  Ministerul  Public  2016  - paginile  50 / Raport DNA  2016 -  Capitol  10, pagina  34] Procentul  de admitere  de catre instanta  de judecata  a cailor de atac exercitate  de DNA este cu aproximativ  25% mai mica decat media  la nivelul Ministerului  Public.   [Raport Ministerul  Public 2016 - pagina  57].

In plus,  Rapoartele   de activitate,  prezentate  public,  cuprind  inadvertente   [extras Raport  Ministerul   Public  2016  - Ponderea   achitarilor,   indiferent   de temei,  din  totalul trimiterilor    In  judecata,    conform    indicatorului     stabilit    de   Consiliul    Superior    al Magistraturii,   a fost de  10,54%"  , " ....  din  1.271  inculpati  trimisi  in judecata   in cursul anului 2016, au fost achitati  134"] Rata de achitari aferenta  anului 2016 se refera  strict la achitarile  definitive primite  In anul 2016 raportat la rechizitorii  cu care s-a sesizat  instanta

In 20 16, ~i nu la hotararile  definitive  pronuntate  de instanta in anul 2016. Cu alte cuvinte,

Str. Apolodor nr.  17, sector  5, 050741 Bucuresti,   Romania

Tel.  +4 037 204 1999

www.just.ro

Pa!lina 31 din 36

COD:FS-01-03-ver.3

MINIS'T'ERlJL   JUSTIT'IEI

rata achitarilor  poate  fi "stabilita"  in functie de numarul  de persoane  trimise  in judecata pe parcursul  unui  an, eu cat mai multe  persoane  sunt trimise  in judecata   de la an la an rezulta  0 rata  a achitarilor  mai  scazuta,  Rata  achitarilor  trebuie   calculata  in  raport  de hotararile judecatoresti   pronuntate  pe parcursul  anului 2016, fata de to ate persoanele  care au avut  calitatea  de inculpat.  Astfel,  avand in vedere  numarul  persoanelor   condamnate definitiv in anul2016   (pagina 45 Raport Ministerul  Public)  de 879 si numarul  persoanelor achitate   134, rata  achitarilor   este  de  13,22%  si nu de  10.54%  [formula  rata  achitari  =

134/(879+ 134)* 100] (anexa  9).

17) Lipsa de implicare a procurorului  sef DNA in identificarea  si eliminarea comportamentelor  abuzive ale procurorilor

Reactiile  la ultimele  evolutii  in privinta  activitatii  DNA,  la  acuzatiile  grave  din spatiul public  privind  activitatea  procurorilor  aeesteia  evidentiaza,  din nou, neintelegerea de catre proeurorul  sef al DNA al rolului sau constitutional  ~i legal.

Astfel, dezbaterile publice privind comportamentul  abuziv/ilegal  desfasurat de catre

procurori   (ex:  procurorul   Negulescu)   nu  au  determinat   nicio  reactie  institutional a  de asumare  a unor investigatii  efective.  Procurorul  sef DNA nu numai  ca nu a luat masuri  de verificare,  Maturare   a unui astfel de comportament,  dimpotriva,  in mod public  a apreciat activitatea desfasurata  de catre procurorul  mentionat,  contrar atributiilor  si obligatiilor   sale manageriale,  deontologice,  legale.

18) Lipsa  de masuri  in cazuri  grave  constatate  de instantele  de judecata  - falsificarea transcrierii  unor convorbiri telefonice

Acest comportament  deosebit  de grav este constatat  chiar ~i de catre instantele  de judecata,  Astfel,  de exemplu,  in Dosarul  3441/1/2016 -  Incheierea  numarul  18 a Inaltei Curti de Casatie  si Justitie  din Ianuarie  2017 ca urrnare  a plangerii  formulate  de petentii Sturza  Paltin  Gheorghe  ~i Zaharia  Gabriela  Rodica  impotriva   Ordonantei  de  clasare  a PICCJ  se  constata    "In  ceea  ce  priveste   amploarea   sau  cantitatea   erorilor  incluse   in transcrierile  certificate,  Judecatorul  constata  ca in procesele  verbale  sunt multiple  erori, petentii invocand aproximativ  1000 in 19 procese verbale";  " ...  Sintagma 'spaga a doua' nu

numai  ca are legatura  eu obiectuI material  al infractiunilor  imputate  petentilor,  dar are si

Str. Apolodor  nr.  17, sector  5, 050741 Bucuresti,   Rom!lnia

Tel. +4 037 204 1999

WW\II.just.ra

Pagina  32 din 36

COD:  FS•01•03 -ver. 3

MIN    I S I"E R U L  JUS T•r '1.1 EI

amplitudinea   de  a constitui  un  probatoriu  direct,  util  si  eficient  in  raport  cu  acuzatia, elemente ce lipsesc in situatia sintagrnei 'faza a doua'".

19) Tergiversarea solutionarii cauzelor. eu  eonsecinta prescrierii raspuoderii penale - exemplu - cazul Microsoft.

20)  Lipsa  de  reactie  in  verificarea activitatii profesionale si  conduitei uoor procurori

Recent, dupa alte dezbateri aprinse referitoare  la situatia DNA Ploiesti,  Laura Codruta Kovesi  a convocat 0 conferinta de presa ill care a aeuzat "un festival al inculpatilor",  practie neasumand  institutional  0 reactie de verificare  a celor sesizate.

Potrivit eomunicatului  de pres a al Inspectiei judiciare  din 12 februarie  2018  (anexa

10),  Inspectia  Judiciara  s-a sesizat din oficiu ca urmare  a aparitiei  in mass media  a unor informatii   privind   activitatea   profesionala    ~i conduita   unor  procurori   de  la  Directia Nationala  Anticoruptie   - Serviciul  Teritorial  Ploiesti,  In prezent,  0 echipa  de inspeetori judiciari   de  la  Directia   de  inspectie  judiciara   pentru  procurori   efectueaza    verificari prealabile,  in conformitate  cu dispozitiile  art. 45 din Legea nr. 317/2004 privind  Consiliul Superior  al Magistraturii,   republicata,  cu modificarile  ulterioare,  pentru  a se stabili  daca exista  indicii  in  legatura  eu  savar~irea  unor  abateri  disciplinare.   Asteptam   rezultatele verificarilor,   insa in privinta  comportamentului   sefei DNA,  de neasumare   a rolului  sau institutional,    a  reactiei   mai  degraba   politicianiste,    lipsite   de  0  minima   deontologie profesionala,  ne putem pronunta,

III.      Coneluzie

Potrivit art. I din Constitutie,  Romania  este stat de drept.  InRomania  s-a dezvoltat amt componenta  de prevenire  cat si cea de combatere  a coruptiei,  Buna activitate  a DNA din acest ultim  punet  de vedere  este consemnata  ill documente  interne  ~i internationale.

Standardul   luptei  anticoruptie   nu  trebuie  si  nu  poate  insa  sa  aeopere   ~i sa  protejeze

Str. Apolodor nr,  17, sector  5, 050741  Bucuresti,   Romania

Tel.  +4 037 204 1999 www.jusLro

Pagina  33 din 36

COD: FS-01-03-ver.3

MIN    1ST'ER U  I., JUS    r I'!  'r  E I

comportamente  neconstitutionale,  nelegale,  defaimatoare   Ia   adresa   Romaniei,     a conducatorilor institutiilorpublice cu competente In privinta combaterii coruptiei,

Altfel spus, nu trebuie perpetuata  aceeasi eroare consemnata ill Avizul Comisiei de la Venetia  adoptat de Ia cea de-a 93-a Sesiune Plenara/Venetia, 14----15decembrie

2012,  potrivit  careia    "73.  in  Romania  culturile politice  ~i  constitutionale  trebuie

dezvoltate. Demnitarii nu urmaresc intotdeauna interesele statului ca un intreg. in primul rand, a existat 0 lipsa de respectlata de institutii. Institutiile nu sunt privite separat de persoanele care Ie conduc. "

DNA trebuie sa continue sa functioneze in mod legal. DNA nu se identifica eu

procurorul  sef al acesteia,   ale carei actiuni, in cursul ultimului an, au demonstrat  ca pot pune in pericol  chiar  institutia  pe care  0 conduce,  prin  excesul de autoritate, comportamentul    discretionar,    sfidarea   autoritatii    Parlamentulni,    a   rolului   ~i competentelor  Guvernului,  contestarea  deciziilor  Curtfi   Constitutionale  ~i   a autoritatii  acesteia.  "Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici mutual acceptate, care sunt in conformitate cu patrimoniul constitutional european si care permit unei tari sa evite si sa depaseasca crizele cu seninatate", a retinut Comisia de Ia Venetia. Or,  conduita  procurorului sef DNA a fost si este  creatoarea unei crize lara precedent ill istoria recenta a acestei tari, care a facut din Romania, in mod fals, tinta unor mgrijorari,  acte, fapte, declaratii, reactii institutionale, la nivel national, european, international, cu efecte in plan economic ~i social.

Procurorul sef DNA  s-a folosit de buna-credinta a reprezentantilor  forurilor intemationale, a cetatenilor acestei tari, raspandind  in spatiul public informatii lara niciun suport real, legal, constitutional. Si-a creat 0 imagine de erou alluptei  anticoruptie pe acest fundament al bunei-credinte, ~i al lipsei de informare. Aceasta situatie nu poate continua intrucat vorbim, deja, de interesele nationale ~i protejarea acestora, iar orice autoritate publica ce 0 va tolera ill continuare, i~i va asuma actiunile desfasurate in detrimentul interesului national.

Ca orice alt procuror, si procurorul sef trebuie sa ramana in rnatca lui constitutionala, sa i~i exercite prerogativele functiei cu buna-credinta,  cunoscand  ~l respectand  legea, cunoscand si respectand Constitutia,

Atat  prevenirea  cat  ~i combaterea coruptiei   trebuie   sa continue,  insa  in conformitate  eu statul  de drept.  StatuI de drept este statuI in care actiunea fiecarei autoritati publice este reglementata prin lege, si se supune legii, in spiritul valorilor

democratice ~ial respectarii drepturilor omului.

Str. Apolodor nr.  17, sector   5, 050741 Bucuresti,   Romania

Tel. +4 037 104 1999

www.just.ro

Paglna 34 din 36

COD: FS-01-03-ver.3

MINISTERUL     JUSTI'TIEI

Nimeni nu este mai presus de lege. Lucrurile bune nu le justifica pe cele rele.

Trebuie sa dezvoltam ceea ce este bun ~isa eliminam ceea ce este rau.

Potrivit  Comisiei de la Venetia "un exercitiu al puterii care conduce fa abuzuri, irationale sau nerezonabile, deciziile opresive incalcii statul de drept.   Este contrara statului de drept exercitarea discretionara a puterii".

Toate  elementele  prezentate   sustin  cu  prisosinta   ca  procurorul   sef DNA, Laura  Codruta  Kovesi, prin toate faptele aici retinute,  ~i-aexercitat ~ii~i exercita in mod    discretionar   functia,   deturnand    aetivitatea   de  combatere   a  coruptiei   ~i institutia  DNA de la rolul sau constitutional ~ilegal.

Pentru  aceste  acte  ~i fapte,  de netolerat  intr-un   stat  de drept,  in  temeiul prevederilor  art.54 alin.(4) coroborat  cu art. 51 alin.(2) lit. b) din Legea nr.303/2004 privind  statutul [udecatoriler ~iprocurorilor, declansez procedura  de revoearea  din funetie a procurorului   ~efDNA, Laura  Codruta  Kovesi.

Prezentul raport, insotit de propunerea de revocare a procurorului sef DNA VOl'

fi transmise catre sectia de procurori a CSM, preeum si presedintelui Romdniei, pentru a decide, potrivit competentelor legale.

Str. Apolodor nr.  17, sector  5, 050741  Bucure~i,   Romania

Tel.  +4037204    1999

www.iusLro

Pagina  35 din 36

COD: FS•01•0J•ver.3